DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprochi

aprochi (a-próchĭŭ) (mi) vb IV aprucheai (a-pru-chĭaĭ), apru-cheam (a-pru-chĭamŭ), aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), apruchea-ri/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) – prochi;
1: min tsiva tra s-hibã (icã mi min tra s-hiu; mi fac) cama aproapea di cariva i di tsiva;
2: lu-agiungu di dinãpoi pri cariva tra s-mi-adun cu el; agiungu;
3: lu-alas s-intrã (ãl ljau, l-strãxescu, hiu sinfuni ta s-yinã) cu mini iuva (acasã, la measã, etc.); ljau, dixescu, adixescu, strixescu, strãxescu, ashteptu;
(expr: nu pots s-ti-aprochi di-un lucru = nu pots s-lu-acumpri lucrul, di scumpu tsi easti)
{ro: apropia; ajunge (din urmă); primi, lua}
{fr: (s’)approcher; (re)joindre; atteindre; recevoir, accueillir}
{en: aproach; rejoin, receive}
ex: n-apruchem di muntili-atsel albul; aproachi-ti (yinu cama aproapea) di mini; lamnja s-avea aprucheatã (s-avea minatã tra s-hibã cama aproapea) di nãsh; aprucheash (agiumsish) la nã pãduri; lu-apruchearã (lu-agiumsirã); cãnjlji lu-avea aprucheatã (vinjirã aproapea di el) ca di-aoa pãnã acloea; avea aprucheatã (loatã) unã telegramã; fãrã ca duljatslji di pãrintsã s-aproachi (s-lja, s-dixeascã) vãrnu grai di la hiljlu-a lor; atsea gimii apruche (lo, ãlj si deadi) unã ahtari numã; aestu ficior s-lu-aprucheats (s-lu ash-tiptats, s-lu loats ãn casã) multu ghini; aprucheats-mi (alãsats-mi s-yin, si stau cu voi) aestã searã; nu tsã-l apruchea (nu lu-ashtipta, nu tsã-l loa n casã) vãrnu; apruchem (dhixim) ashi cum dzãts, oaspe Cotu; easti mari scumpeati, nu pots s-ti-aprochi di
(expr: s-acumpri) tsiva; apruche (eara multu aproapea) s-lu batã; lu-aprucheai (agiumshu) ningã casã

§ aprucheat (a-pru-chĭatŭ) adg aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), aprucheats (a-pru-chĭatsĭ), apruchea-ti/aprucheate (a-pru-chĭa-ti) – cari s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; agiumtu (di dinãpoi); alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; prucheat, agiumtu, loat, dixit, adixit, strixit, strãxit, ashtiptat
{ro: apropiat; ajuns (din urmă); primit, luat}
{fr: approché; (re)joint; atteint; reçu, accueilli}
{en: aproached; rejoined, received}
ex: ficiorlu aestu nã easti multu-aprucheat (multu di-proapea, l-vrem multu)

§ aprucheari/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) sf aprucheri (a-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aproachi tsiva (icã easti aprucheat di cariva i tsiva); prucheari, agiundzeari, loari, dixiri, adixiri, strixiri, strãxiri, ashtiptari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpsescu

cãpsescu (cãp-sés-cu) vb IV cãpsii (cãp-síĭ), cãpseam (cãp-seámŭ), cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) – aprochi (hiu sinfuni) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); sinfunipsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: consimţi, conveni, fi de acord}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}
ex: cãpsirã (s-featsirã sinfuni) fratslji, ma vidzurã ashi

§ cãpsit (cãp-sítŭ) adg cãpsitã (cãp-sí-tã), cãpsits (cãp-sítsĭ), cãpsi-ti/cãpsite (cãp-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; sinfunipsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; consimţit, convenit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}

§ cãpsiri/cãpsire (cãp-sí-ri) sf cãpsiri (cãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãpseashti; sinfunipsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting; consent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dixescu

dixescu (dhic-sés-cu) vb IV dixii (dhic-síĭ), dixeam (dhic-seámŭ), dixitã (dhic-sí-tã), dixiri/dixire (dhic-sí-ri) – ljau (tsiva tsi-nj si da, aprochi); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzãc; adixescu, aprochi, prochi, strãxescu, ahsteptu (ca oaspi, n casã)
{ro: primi, accepta, admite}
{fr: recevoir, accepter, agréer, admettre; accueillir}
{en: receive, accept, agree, admit}
ex: avdzãi cã dixish (loash) hãbari; dixeshti (aprochi, strãxeshti, eshti sinfuni cu) tsi tsã spuni el?; dixits-lu (aprucheats-lu, ursits-lu, ashtiptats-lu) n casã; l-dixii (lu-aprucheai) ghini

§ dixit (dhic-sítŭ) adg dixitã (dhic-sí-tã), dixits (dhic-sítsĭ), dixiti/dixite (dhic-sí-ti) – tsi easti aprucheat; u ari atsel tsi lja tsiva tsi-lj si da; adixit, aprucheat, prucheat, strãxit, ashtiptat (ca oaspi, n casã)
{ro: primit, acceptat, admis}
{fr: reçu, accepté, admis, agréé, accueilli}
{en: received, accepted, agreed, admitted}

§ dixiri/dixire (dhic-sí-ri) sf dixiri (dhic-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lja atsea tsi-lj si da (cãndu easti sinfuni cu cariva); adixiri, aprucheari, prucheari, strãxiri, ashtiptari (ca oaspi, n casã)
{ro: acţiunea de a primi, de a admite, de a accepta; primire, acceptare, admitere}
{fr: action de recevoir, d’accepter, d’agréer, d’admettre, d’accueillir; reception, acception, accueil}
{en: action of receiving, of accepting, of agreing, of admitting; reception, acceptance, admission}

§ adixescu (a-dhic-sés-cu) vb IV adixii (a-dhic-síĭ), adixeam (a-dhic-seámŭ), adixitã (a-dhic-sí-tã), adixi-ri/adixire (a-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

§ adixit (a-dhic-sítŭ) adg adixitã (a-dhic-sí-tã), adixits (a-dhic-sítsĭ), adixiti/adixite (a-dhic-sí-ti) – (unã cu dixit)

§ adixiri/adixire (a-dhic-sí-ri) sf adixiri (a-dhic-sírĭ) – (unã cu dixiri)

§ apodixescu (a-po-dhic-sés-cu) vb IV apodixii (a-po-dhic-síĭ), apodixeam (a-po-dhic-seámŭ), apodixitã (a-po-dhic-sí-tã), apodixiri/apodixire (a-po-dhic-sí-ri) – (unã cu dixescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sinfunii/sinfunie

sinfunii/sinfunie (sin-fu-ní-i) sf sinfunii (sin-fu-níĭ) – aduchirea tsi sh-u fac doi (i ma multsã) oaminj, trã adrarea-a unui lucru; ligãtura tsi u bagã doi (i ma multsã) oaminj, tra si s-facã un lucru; ligãmintu, ligãturã, cãvuli, cãuli, aduchiri
{ro: acord, condiţie}
{fr: accord, condition}
{en: accord, agreement, condition}
ex: cu sinfunia (aduchirea faptã, cãvulea) sã-lj da hilji-sa; u-anduplicã s-nu u cãrteascã ma cu sinfunia (cãvulea) si-lj da hilji-sa trã nãsã

§ sinfunipsescu (sin-fu-nip-sés-cu) (mi) vb IV sinfunipsii (sin-fu-nip-síĭ), sinfunipseam (sin-fu-nip-seámŭ), sinfunipsitã (sin-fu-nip-sí-tã), sinfunipsiri/sinfunipsire (sin-fu-nip-sí-ri) – mi fac sinfuni; strãxescu tra si s-facã un lucru (ashi cum mi-am aduchitã cu cariva); ãnj ljau sartsina s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; cãpsescu, strãxescu, astrãxescu, strixescu, aprochi
{ro: a fi de acord, consimţi, conveni}
{fr: être d’accord, consentir, convenir}
{en: agree, consent}

§ sinfunipsit (sin-fu-nip-sítŭ) adg sinfunipsitã (sin-fu-nip-sí-tã), sinfunipsits (sin-fu-nip-sítsĭ), sinfunipsiti/sinfunipsite (sin-fu-nip-sí-ti) – tsi ari strãxitã tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; cãpsit, strãxit, astrãxit, strixit, aprucheat
{ro: care este de acord; care a consimţit}
{fr: mis d’accord, consenti, convenu}
{en: agreed, consented}

§ sinfunipsiri/sinfunipsire (sin-fu-nip-sí-ri) sf sinfunipsiri (sin-fu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-sinfunipseashti; cãpsiri, strãxiri, astrãxiri, strixiri, aprucheari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a conveni; consimţire, convenire}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of consenting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strãxescu

strãxescu (strãc-sés-cu) vb IV strãxii (strãc-síĭ), strãxeam (strãc-seámŭ), strãxitã (strãc-sí-tã), strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) – hiu sinfuni (aprochi, voi) s-lu fac un lucru; mi fac di cãbuli; astrãxes-cu, strixescu, sinfunipsescu, cãpsescu; aprochi, aradzim, ndoapir, dãnãsescu, aravdu
{ro: consimţi, suporta, conveni, îndura, răbda}
{fr: consentir, supporter, convenir}
{en: agree, support, consent}
ex: nu strãxeashti (nu-aravdã) mãnã; nãsh strãxirã (cãpsirã, furã sinfuni) s-dumneascã anlu sh-ficiorlu; nu strãxescu (nu-aprochi) s-mi duc; marili mãlãgar strãxi (fu sinfuni); trã chefea-a oaspilui, s-nu lj-armãnã hãtãrea, strãxi; multi lji strãxii (lj-arãvdai)

§ strãxit (strãc-sítŭ) adg strãxitã (strãc-sí-tã), strãxits (strãc-sítsĭ), strãxiti/strãxite (strãc-sí-ti) – tsi easti sinfuni tra si s-facã un lucru; tsi s-featsi di cãbuli; astrãxit, strixit, sinfunipsit, cãpsit; aprucheat, arãdzimat, ndupirat, dãnãsit, arãvdat
{ro: care este de acord; care a suportat, a consimţit, a îndurat, a răbdat}
{fr: mis d’accord, consenti, supporté, convenu}
{en: agreed, supported, consented}

§ strãxiri/strãxire (strãc-sí-ri) sf strãxiri (strãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strãxeashti; astrãxiri, strixiri, sinfunipsiri, cãpsiri; aprucheari, arãdzimari, ndupirari, dãnãsiri, arãvdari
{ro: acţiunea de a fi de acord, de a consimţi, de a suporta, de a conveni, de a îndura, de a răbda; consimţire, convenire, îndurare, răbdare}
{fr: action de se mettre d’accord, de consentir, de supporter, de convenir; accord}
{en: action of agreing, of supporting, of consenting}

§ strixescu (stric-sés-cu) vb IV strixii (stric-síĭ), strixeam (stric-seámŭ), strixitã (stric-sí-tã), strixiri/strixire (stric-sí-ri) – (unã cu strãxescu)
ex: filuzoflu strixi (fu sinfuni); nu strixi (nu apruche) s-facã tsi vrea dispoti; omlu tsi strixeashti (easti sinfuni s-lja, va) ayea cumnicãturã; strixi multi cãt fu tu casa-a lor; nu strixeashti (nu-aravdã) s-lji dzãcã nitsi un zbor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trãxescu

trãxescu (trãc-sés-cu) vb IV trãxii (trãc-síĭ), trãxeam (trãc-seámŭ), trãxitã (trãc-sí-tã), trãxiri/trãxire (trãc-sí-ri) – tihea (ugoada) fatsi tra s-adar (icã si s-adarã) un lucru ashi cum s-featsi; tihiseashti cã s-fatsi tsiva (un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu, fac, cur
{ro: (se) petrece, întâmpla}
{fr: arriver, se passer}
{en: happen}
ex: s-veadi tsi trãxeashti (tsi s-fatsi, tsi curã)

§ trãxit (trãc-sítŭ) adg trãxitã (trãc-sí-tã), trãxits (trãc-sítsĭ), trãxiti/trãxite (trãc-sí-ti) – tsi s-avea tihisitã si s-facã; tsi ari curatã; tsi s-ari faptã; tihisit, astãhisit, alãhãit, ugudit, faptu, curat
{ro: petrecut, întâmplat}
{fr: arrivé, passé}
{en: happened}

§ trãxiri/trãxire (trãc-sí-ri) sf trãxiri (trãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu trãxeashti tsiva; tihisiri, astãhisiri, alãhãiri, ugudiri, fãtseari, curari
{ro: acţiunea de a (se) petrece, de a se întâmpla}
{fr: action d’arriver, de se passer}
{en: action of happening}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã