DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

earbã

earbã di banã (ĭár-bã-di-bá-nã) sf erghi di banã (ĭér-ghi-di-bá-nã) – numã datã la ma multi erburi minuti, tsi crescu agri prit pãshunj, tu locuri vlãngoasi, ma suntu sh-criscuti di om ca hranã trã prãvdzã, cu frãndzãli fapti di trei frãndzã ma njits shi lilicili albi-vinjiti-trandafilii adunati stog ca unã balã njicã; trifolj, trifilj, trãfilj, vutanã, vutani
{ro: trifoi}
{fr: trèfle, luzerne}
{en: clover}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giungiunar

giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic

§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj

§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)

§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Mai2

Mai2 (Máĭŭ) sm fãrã pl – antsintsilea mes a anlui;
(expr:
1: Mailu-al Gog = vãrãoarã;
2: Mailu aleadzi = zbor tsi-l dzãc picurarlji cã tu Mai pot s-veadã tu tsi halã suntu, cu-atseali tsi-ascãparã dit iarnã, dupã tsi plãtirã nicuchirlji a livãdzlor tu cari pãscurã oili shi dãrli trã oi cãtrã chivernisi;
3: nj-apirã Mailu la poartã = tu intrata-a Mailui va mi da nafoarã, va mi scãrcheascã di la lucru)
{ro: Mai}
{fr: mai}
{en: May}
ex: nã vinji sh-Mailu; nu-azghearã njauã n Mai; ashteaptã Mailu s-mãts trãfilj; tu Mai cãntã puljlji shi s-hãrsescu

§ Malj2 (máljĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu Mai2)
ex: tu Malj, tora un an, fudzi tu Mãgirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trei

trei (tréĭ shi tré-i) num – numirlu 3 (namisa di 2 shi 4);
(expr:
1: la/tu treilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva trei anj; (ii) la cati trei anj;
2: la/tu treilji (treili) = la/tu atselj i atseali trei;
3: pãnã tu treilji = pãnã tu-a treia oarã; pãnã s-numiri trei;
4: iu suntu doi, na-l sh-nãs trei = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti iuva;
5: pãnã s-dzãts trei = unãshunã)
{ro: trei}
{fr: trois}
{en: three}
ex: trei ori ãl freadzi Burã, trei ori shi Chita-l freadzi; treili
(expr: atseali trei) dzãli mãri di trimir; s-vã bag a treilor cãti nã ngucitoari; pãn tu treili
(expr: pãnã va s-numir trei) s-nu ti ved ãn fatsã

§ antreilu (an-tréĭ-lu) num ord antreia (an-tré-ĭa) (dupã nomurli di scriari astãsiti Bituli (1997), zborlu antreia lipsea scriari antreea; ma aoa s-fatsi unã exceptsii) – atsel (atsea) tsi nu easti un di protslji doi (protili dauã) ma yini unãshunã dupã elj (eali); atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 3 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash doi (dauã) nãintea-a lui (a ljei); treilu, antreilea
{ro: al treilea}
{fr: le (la) troisième}
{en: the third}

§ treilu (tréĭ-lu) num ord a treia (tré-ĭa) – (unã cu antreilu)
ex: deadi cali a treilui pilister (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreilu; a atsilui pilister tsi easti tu loclu trei, tsi ari doi pilisteri dininti); cari eara a treia hilji al Adam (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreia; atsea tsi yinea tu loclu trei tu-aradã, tsi avea dauã surãri ma mãri); vinji la noi a treia (antreia) searã

§ treiaz (tre-ĭázĭ) – antreia dzuã
{ro: a treia zi}
{fr: le troisième jour}
{en: the third day}
ex: a treaz (antreia dzuã) nãpoi acsi; sh-a treaz (antreia dzuã) eara, di-iu shideam, tricu la poartã shi-l vidzui

§ terlu (tér-lu) num ord – (unã cu antreilu)
ex: terlu (antreilu) u vrea mãncarea acrã; terlu avdza, cãndu sh-bãga ureaclja n loc

§ antreilea (an-tréĭ-lea) num ord – (unã cu antreilu)

§ antreilji (an-tréĭ-lji) num antreili/antreile (an-tréĭ-li) – tuts/tuti trei; amin-treilji, amishtreilji, shamintreilji, shamishtreilji;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vutanã

vutanã (vu-tá-nã) sf vutãnj (vu-tắnjĭ) – numã datã la ma multi erburi minuti, tsi crescu agri prit pãshunj, tu locuri vlãngoasi, soi di earbã tsi anjurzeashti mushat, mãcatã sh-di oi tu muntsã, cãndu nu-aflã earbã di-atsea buna [tsi-lj si dzãtsi, cãtivãrãoarã, shi trifolj, trifilj, trãfilj, icã earbã di banã]; vutani
{ro: iarbă mirositoare}
{fr: herbe odorante}
{en: fragant grass}
ex: pascu nã vutanã; padi cu vutãnj di tuti soili

§ vutani/vutane (vu-tá-ni) sf vutãnj (vu-tắnjĭ) – (un cu vutanã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã