DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apãrãtsescu

apãrãtsescu (a-pã-rã-tsés-cu) vb IV apãrãtsii (a-pã-rã-tsíĭ), apãrã-tseam (a-pã-rã-tseámŭ), apãrãtsitã (a-pã-rã-tsí-tã), apãrãtsiri/apã-rãtsire (a-pã-rã-tsí-ri) –1: fug sh-alas singur unã hiintsã i un lucru; alas un loc si s-aspargã di nimutriri shi s-agiungã irnjiu; pãrã-tsescu, apãrãsescu, pãrãsescu, apãrnãsescu, pãrnãsescu, apãrnisescu, pãrnisescu, apãrnjisescu, pãrnjisescu, prãhtisescu, brãhtisescu, apãryisescu, pãryisescu, pãrãtisescu, pãrsescu;
2: trag mãnã di la un lucru; mi-alas di un lucru (di-unã pisti, di tsi am dzãsã, etc.); dzãc cã nu easti dealihea lucrul trã cari-nj si spuni cã easti dealihea; arnisescu
{ro: părăsi, abandona; renunţa, nega, dezavua, renega}
{fr: abandonner, délaisser; renoncer, nier, renier}
{en: abandon, desert; renounce, deny, disavow}
ex: nu vru s-lj-apãrãtseascã (s-lj-alasã singuri)

§ apãrãtsit (a-pã-rã-tsítŭ) adg apãrãtsitã (a-pã-rã-tsí-tã), apãrãtsits (a-pã-rã-tsítsĭ), apãrãtsiti/apãrãtsite (a-pã-rã-tsí-ti) – tsi easti alãsat singur; tsi easti alãsat si s-aspargã di nimutriri; (lucru) di la cari s-ari traptã mãna; (pisti) tsi easti arnisitã; pãrãtsit, apãrãsit, pãrãsit, apãrnãsit, pãrnãsit, apãrnisit, pãrnisit, apãrnjisit, pãrnjisit, prãhtisit, brãhtisit, apãryisit, pãryisit, pãrãtisit, pãrsit, arnisit
{ro: părăsit, abandonat, etc.}
{fr: abandonné, délaissé, etc.}
{en: abandoned, deserted, etc.}

§ apãrãtsiri/apãrãtsire (a-pã-rã-tsí-ri) sf apãrãtsiri (a-pã-rã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apãrãtseashti tsiva i cariva; pãrãtsiri, apãrãsiri, pãrãsiri, apãrnãsiri, pãrnãsiri, apãrnisiri, pãrnisiri, apãrnjisiri, pãrnjisiri, apãryisiri, pãryisiri, prãhtisiri, brãhtisiri, pãrãtisiri, pãrsiri, arnisiri
{ro: acţiunea de a părăsi, de a abandona, etc.; părăsire, abandonare, etc.}
{fr: action d’aban-donner, de délaisser, etc.}
{en: action of abandoning, of deserting, etc.}

§ pãrãtisescu (pã-rã-ti-sés-cu) vb IV pãrãtisii (pã-rã-ti-síĭ), pãrãtiseam (pã-rã-ti-seámŭ), pãrãtisitã (pã-rã-ti-sí-tã), pãrãtisi-ri/pãrãtisire (pã-rã-ti-sí-ri) – (unã cu apãrãtsescu)

§ pãrãtisit (pã-rã-ti-sítŭ) adg pãrãtisitã (pã-rã-ti-sí-tã), pãrãtisits (pã-rã-ti-sítsĭ), pãrãtisiti/pãrãtisite (pã-rã-ti-sí-ti) – (unã cu apãrãtsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

daima

daima (dáĭ-ma) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; panda, inda
{ro: totdeauna; fiecare dată}
{fr: toujours; chaque fois}
{en: always; every time}
ex: ca cãndu lu-am di daima (totna); daima arãdi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dipriunã1

dipriunã1 (di-pri-ú-nã) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; daima, des, inda; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda, zãr-zãr
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: flueara s-nj-avdu dipriunã (tut chirolu, fãrã-astãmãtsiri, daima, totna); doi fãrtats dipriunã talji (fãrã-astãmãtsiri, nicurmat, tut chirolu); dipriunã (neacumtinat) ploili cad; lucredz dipriunã (tut chirolu) cã am ananghi di paradz

§ diunã (di-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ deunã (de-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ di-unã-unã (di-ú-nã-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inda

inda (ĭn-da) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; dipriunã, daima, des; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda;
(expr: inda s-dutsi = dzãtsi tut chirolu, si ngreacã)
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: el yinea inda la noi (des, picna, dipriunã, totna); inda s-dutsi
(expr: si ngreacã) s-intru la el acasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mpumurat2

mpumurat2 (mpu-mu-rátŭ) adg mpumuratã (mpu-mu-rá-tã), mpu-murats (mpu-mu-rátsĭ), mpumurati/mpumurate (mpu-mu-rá-ti) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; ãmpumurat, ncernu, cernu, ndzernu, ngernu, mundo; (fig: mpumurat = (i) tsi easti lipsit di hãrãcupilji, harauã; tsi nu lj-arãdi gura dip shi sta ntunicat la fatsã)
{ro: mohorât, sumbru}
{fr: sombre, obscursi par les nuages}
{en: somber, dark, gloomy, overcast}
ex: om, totãna mpumurat (fig: ntunicat la fatsã, tsi nu lj-arãdi gura dip)

§ ãmpumurat (ãm-pu-mu-rátŭ) adg ãmpumuratã (ãm-pu-mu-rá-tã), ãmpumurats (ãm-pu-mu-rátsĭ), ãmpumura-ti/ãmpumurate (ãm-pu-mu-rá-ti) – (unã cu mpumurat2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}
{en: smell}
ex: patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

§ njurzit (njĭur-zítŭ) adg njurzitã (njĭur-zí-tã), njurzits (njĭur-zítsĭ), njurziti/njurzite (njĭur-zí-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã njurizmã; tsi njurzeashti; anjurzit, arnjuzit, nvuhat
{ro: mirosit}
{fr: senti, flairé}
{en: smelled}

§ njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) sf njurziri (njĭur-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva njurzeashti, anjurziri, arnjuziri, nvuhari
{ro: acţiunea de a mirosi; mirosire}
{fr: action de sentir, de flairer}
{en: action of smelling}
ex: njurzirea-a florlor ti dishteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

panda

panda (pán-da) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-di ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, inda
{ro: totdeauna}
{fr: toujours}
{en: always}

§ pandilos (pan-di-lósŭ) adv – cu tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; fari, xintopando, dibinã, deacutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}

§ xintopando (xín-to-pán-do) adv – (unã cu pandilos)
ex: si-nj ti-arneascã xintopando (ntreg, cu tuti, cu sindu cu pandu)

§ pandu (pán-du) invar – mash tu expr: “cu sindu cu pandu” tsi va s-dzãcã “tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti, fãrã s-armãnã tsiva”; pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutot
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, tout}
{en: everything, completely}
ex: li vindu lucrili cu sindu cu pandu la mizati; va s-ti-ardem cu sindu cu pandu; s-dusi cu sindu cu pandu (cu tuti, lo tuti cu el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pezã

pezã (pé-zã) sf pezi (pézĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pez, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji;
(expr: nj-bag pezã; lu ljau pezã = nj-arãd di el)
{ro: batjocură, ironie}
{fr: dérision, ironie, moquerie, dédain, mépris}
{en: banter, irony, mockery, disdain, scorn}
ex: totãna ãlj grea a featãljei ti pezã (ti-arãdeari, tra si sh-arãdã di ea); dzãsi nãsã pi pezã; easti ti pezã (ti-arãdeari, ti-arshini, ti-arizilji); cu zbor di pezã (di-arãdeari, di mãitapi, di cãtãfronji); canda ts-arãdz, ãts badz pezã
(expr: ts-arãdz) cu mini?; nu putu si-sh tsãnã arãslu shi-lj dzãsi trã shuper, trã pezã (arãdeari, shicai)

§ pez (pézŭ) sn pezuri (pé-zurĭ) – (unã cu pezã)
ex: nji zbura pi pez (zbura ta si sh-arãdã); lu lja pi pez (rizili); pez (palju-shicai), lai pez (palju-shicai)

§ mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mpizuii (mpi-zu-íĭ), mpizueam (mpi-zu-ĭámŭ), mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; pizuescu, nj-arãd, rizilescu, rizilipsescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nji mpizuescu di tini; sh-u-avu cã sh-arãdi shi shi mpizueashti cucotlu cu nãsã

§ mpizuit (mpi-zu-ítŭ) adg mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuits (mpi-zu-ítsĭ), mpizuiti/mpizuite (mpi-zu-í-ti) – (atsel) di cari sh-ari arãsã cariva; rizilit, rizilipsit, pizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: batjocorit}
{fr: bafoué, moqué, honni}
{en: mocked, laughed at, made fun of, teased}

§ mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) sf mpizuiri (mpi-zu-írĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pristaneu

pristaneu (pris-ta-néŭ) adv [zbor tsi ari di-aradã zborlu “di” dininti, “di pristaneu”, sh-cari poati s-hibã scriat shi dipris-taneu] –
1: primansus, diprisuprã, parapanish, bashã;
2: (faptu) fãrã vreari, di zori, cu silã
{ro: prea mult, de prisos; (făcut) în silă}
{fr: superflu, surplus; à contre-coeur, forcé}
{en: superfluous, surplus; reluctantly, forced}
ex: mãc di pristaneu (di primansus); arãslu di pristaneu (faptu di primansus, di zori, cu sila) a spindzuratlui; avui pristaneu (ma multu di cã ãnj lipseashti); lj-ded s-mãcã pristaneu (di primansus, cu zorea, di nu mata putu s-mãcã altã); s-nu mãts pristaneu (cu zorea)

§ pistaneu (pis-ta-néŭ) adv – (unã cu pristaneu)

§ pristãnisescu (pris-tã-ni-sés-cu) (mi) vb IV pristãnisii (pris-tã-ni-síĭ), pristãniseam (pris-tã-ni-seámŭ), pristãnisitã (pris-tã-ni-sí-tã), pristãnisiri/pristãnisire (pris-tã-ni-sí-ri) – nj-umplu pãntica cu mãcari sh-beari; mãc ma multu dicãt lipseashti pãnã nu mata pot s-mãc altã (cãndu nchisescu s-mãc cu silã, cu zorea, di primansus); mãc ahãt cãt ãnj lipseashti tra s-nu-nj mata hibã foami; mi fac tsayi, ciufleacã; pristinisescu, prãstãnescu, pristãnescu, satur, andop, tipurescu, tipãrescu, nãfãtescu, fãnãtescu, apudidescu
{ro: sătura, îndopa, mânca mai mult decât trebuie}
{fr: rassassier, gaver, gorger}
{en: satisfy, satiate, gorge}
ex: mumãnjli pristãnisescu (nãfãtescu) natslji cu sinlu di vom totãna

§ pristãnisit (pris-tã-ni-sítŭ) adg pristãnisitã (pris-tã-ni-sí-tã), pristãnisits (pris-tã-ni-sítsĭ), pristãnisiti/pristãni-site (pris-tã-ni-sí-ti) – tsi easti mãcat di primansus; tsi ari mãcatã pãnã s-ari sãturatã; pristinisit, prãstãnit, pristãnit, sãturat, andupat, tipurit, tipãrit, nãfãtit, fãnãtit, apudidit
{ro: săturat, îndopat}
{fr: rassassié, gavé, gorgé}
{en: satisfied, gorged, satiated}

§ pristãnisiri/pristãnisire (pris-tã-ni-sí-ri) sf pristãnisiri (pris-tã-ni-sírĭ) – pristinisiri, prãstãniri, pristãniri, sãturari, andupari, tipuriri, tipãriri, nãfãtiri, fãnãtiri, apudidiri
{ro: acţiunea de a sătura, de a îndopa; săturare, îndopare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shoput

shoput (shĭó-put) sn shoputi/shopute (shĭó-pu-ti) – unã sulinã (ncljisã di tuti pãrtsãli i dishcljisã pisuprã ca unã cãrutã) prit cari curã apa tsi easi dit un izvur; loclu iu yini apã (di beari) prit unã sulinã; shuputir, shulinar, shulinari, shurcã
{ro: şipot}
{fr: tuyau par lequel coule l’eau d’une source; fontaine}
{en: pipe through which the spring water runs; spring}
ex: un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: shoputlu); tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: shoputlu); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: shoputlu); un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); adunats-vã, soatsãle, shi s-nã ‘tsem la shopute; agiumsirã la un shoput, ningã-aumbra di un giugastru; un shoput tu mesi tsi cura mash apã di-amalamã; va s-dusi la shoputlu din dzeanã, mindui dzãna, tra s-lja apã; feata-a moashiljei dzua-alantã s-turna di la shoput; adãpa calu la shoput shi totãna ãlj grea a featãljei; cãndu nãsh agiungu la shoput; cupanja a shoputlui putridzã; fudzi tu munti sh-aclo, ningã un shoput, s-virsã sh-ayisi; shoputlu nu-adutsi apã; adusi apã-aratsi di la shoput

§ shuputic (shĭu-pu-tícŭ) sn shuputitsi/shuputitse (shĭu-pu-tí-tsi) – shoput njic
{ro: şipot mic}
{fr: petit “shoput”}
{en: small “shoput”}

§ shuputir (shĭu-pu-tírŭ) sf shuputiri/shuputire (shĭu-pu-tí-ri) – (unã cu shoput)
ex: cãndu mi duc la shuputir (shoput, izvur, fãntãnã); Tãrnuva-s trei shuputiri (shoputi)

§ shulinar (shĭu-li-nárŭ) sn shulinãri (shĭu-li-nắrĭ) – cãrutã icã sulinã njicã (chelindru njic, suptsãri shi gol nãuntru) prit cari curã apa di la shoput i izvur (di-aradã tu cuvata cu apã); shulinari, shurcã, sulinã, shoput, shuputir
{ro: jgheag, ţeavă de şipot}
{fr: petit tube, petit conduit}
{en: small water pipe or groove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); curã apa dit patru shulinãri (sulini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn