DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãshcljitor

arãshcljitor (a-rãsh-clji-tórŭ) sn arãshcljitoari/arãshcljitoare (a-rãsh-clji-tŭá-ri) – hãlatea cu cari s-deapinã tortul, lãna di pi fusi i di pi gljami tra s-li facã camatã i crunã; misurã trã lundzimea-a hirilor di lãnã (bumbac, ljin, etc.); rãshcljitor, arãshchitor, dishcljitor, dishchitor, lãshchitor, lishchitor, lishcãtor, mutuvilã
{ro: răşchitor}
{fr: instrument servant à former les échevaux}
{en: reeling device}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptin sh-ari (angucitoari: cucotlu)

§ rãshcljitor (rãsh-clji-tórŭ) sn rãshcljitoa-ri/rãshcljitoare (rãsh-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: urdzi dzatsi rãshcljitoari

§ arãshchitor (a-rãsh-chi-tórŭ) sn arãsh-chitoari/arãshchitoare (a-rãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: mãnj lundzi, curat arãshchitoari

§ dishcljitor (dish-clji-tórŭ) sn dishcljitoari/dishcljitoare (dish-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ dishchitor (dish-chi-tórŭ) sn dishchitoari/dish-chitoare (dish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lãshchitor (lãsh-chi-tórŭ) sn lãshchitoari/lãshchitoare (lãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishchitor (lish-chi-tórŭ) sn lishchitoari/lish-chitoare (lish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

§ lishcãtor (lish-cã-tórŭ) sn lishcãtoari/lishcãtoare (lish-cã-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

broascã1

broascã1 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – ma multi turlii di-unã prici tsi bãneadzã tu apã icã pri loc, cu truplu moali, ãncljis tu-unã cãpachi usoasã dit cari poati sã scoatã caplu shi cicioarli (sh-tu cari poati sã sh-lu tragã tut truplu nãntru cãndu lipseashti si s-afireascã di dushmanj); catã, cãtã
{ro: broască ţestoasă}
{fr: tortue}
{en: turtle}
ex: nu-i ghini s-vatsãnj broascã (cãthã); njicã-i sh-broasca, ma gurã mari ari; tu-aripidinã sh-broasca alagã

§ bruscami1/bruscame (brus-cá-mi) sf bruscãnj(?) (brus-cắ-njĭ) – multsãmi mari di broashti (cãthi); dãmara-a broashtilor (a cãthilor)
{ro: broştet}
{fr: grand nombre de tortues}
{en: large number of turtles}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
1: cãrlig trã spindzurari carni; unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrlig, cãrligar, cinghilac, cenghiu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catã2

catã2 (cá-thã) sf cãti/cãte (cắ-thi) – ma multi turlii di-unã prici (tsi bãneadzã ndauã tu apã sh-alti pri loc), cu truplu moali, ãncljis tu-unã cãpachi usoasã (casa di catã!) dit cari poati sã scoatã caplu shi cicioarli (sh-tu cari poati sã sh-lu tragã tut truplu nãuntru cãndu lipseashti si s-afireascã di dushmanj); cãtã, broascã
{ro: broască ţestoasă}
{fr: tortue}
{en: turtle}
ex: oulu di cathã easti cãt un bel

§ cãtã2 (cắ-thã) sf cãti/cãte (cắ-thi) – (unã cu catã)
ex: suntu cãti shi di uscat shi di arãuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheadin

cheadin (chĭá-dinŭ) sn cheadini/cheadine (chĭá-di-ni) – hiri ghini toarsi shi suptsãri di lãnã (tortu) cu cari s-cos di-aradã stranjili di lãnã; gljem (crunã, etc.) di-ahtãri hiri; chedin, tortu
{ro: tort}
{fr: laine bien filée qui sert à coudre les vêtements de laine}
{en: spun yarn}
ex: ca cheadin cãndu-l deapinj; unã cãrutsã (amaxi) cu cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lãna-atsea ma buna, di sumã; cheadin trã cuseari; am cheadin sh-trã tãmbarea-a ta; adu-nj din pãzari cheadini aroshi, lãi shi verdzã; adush cheadin trã lãpudz

§ chedin (chĭé-dinŭ) sn chedini/chedine (chĭé-di-ni) – (unã cu cheadin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindin

chindin (chín-dhinŭ) sn chindini/chindine (chín-dhi-ni) – catastasi cari poati s-lj-aducã arãu a unui om (s-lj-aducã gaileadz, s-lu nvirineadzã, s-lu facã s-patã tsiva, s-lj-aducã nã mari taxirati, s-lji fuvirseascã sãnãtatea sh-bana, etc.); piriclju, piricul;
(expr: hiu pi chindin = va pat tsiva tsi nu mi-arãseashti, tsi va nj-aducã arãu, mi pashti un piriclju)
{ro: pericol, primejdie}
{fr: pericle, danger}
{en: danger}
ex: un di-a lor easti pi chindin
(expr: l-pashti un piriclju); aestu treatsi prit mari chindin; lj-aflã a ficiorlui nã zãnati bunã fãrã chindin; feata-i tu mari chindin
(expr: u pashti un piriclju), dzãsi surdul

§ chindinipsescu (chin-di-nip-sés-cu) vb IV chindinipsii (chin-di-nip-síĭ), chindinipseam (chin-di-nip-seámŭ), chin-dinipsitã (chin-di-nip-sí-tã), chindinipsiri/chindinipsire (chin-di-nip-sí-ri) – am putearea shi voi s-lji facã bana lai; pãrãstisescu un chindin trã cariva; unã catastasi poati s-lj-aducã znjii a unui
{ro: periclita, primejdui, tortura}
{fr: péricliter, torturer}
{en: jeopar-dize, be in danger, torture}

§ chindinipsit (chin-di-nip-sítŭ) adg chindinipsitã (chin-di-nip-sí-tã), chindinipsits (chin-di-nip-sítsĭ), chindinipsiti/chindinipsite (chin-di-nip-sí-ti) – tsi easti pi chindin s-patã tsiva
{ro: periclitat, primejduit, torturat}
{fr: périclité, torturé}
{en: jeopardized; tortured}

§ chindinipsiri/chindinip-sire (chin-di-nip-sí-ri) sf chindinipsiri (chin-di-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om (unã catastasi) pãrãstiseashti un chindin trã cariva
{ro: acţiunea de a periclita, de a tortura}
{fr: action de péricliter, de torturer}
{en: action of jeopardizing, of torturing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciurigat

ciurigat (cĭu-ri-gátŭ) adg ciurigatã (cĭu-ri-gá-tã), ciurigats (cĭu-ri-gátsĭ), ciurigati/ciurigate (cĭu-ri-gá-ti) – cu truplu shi cicioarli shutsãti shi strãmbi; shutsãt, arushutsãt, strãmbu, sãcãtinã, slut
{ro: sucit}
{fr: tordu, tors, tortueux}
{en: crooked, tortuous}
ex: imnã ciurigatã (strãmbã, cu cicioarli strãmbi); ciurigatlu (strãmbul, slutlu) atsel nu-l voi dip

§ ciurigari/ciurigare (cĭu-ri-gá-ri) sf ciurigãri (cĭu-ri-gắrĭ) – strãmbari di cicioari
{ro: sucirea de trup, de picioare}
{fr: déformation du corps et des jambes}
{en: twisting of body or legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljem

gljem (glĭémŭ) sn gljami/gljame (gljĭá-mi) shi gljemuri (gljĭé-murĭ) – hir (di cioarã) anvãrtit deavãrliga di-un lucru (limnic) i di el insush tra s-hibã tut adunat tu-un loc (disfaptu, dizmisticat); gljom, cuvalistrã, cuvari;
(expr:
1: mi fac gljem (di fricã, di-arcoari) = mi-adun stog di fricã, di-arcoari;
2: lucri fapti (suntu) gljami = lucri multi adunati tu-un loc; lucri adunati stog)
{ro: ghem}
{fr: peloton}
{en: ball (of thread)}
ex: tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: curcubeta); tut tortul lu-adunai tu dauã gljami; ari lãna toarsã, dzatsi gljemuri mãri; cati gljem aspuni bana-a omlui; cari da di lj-ascapã ali moashi nã cãrtsãnoasã, trãsh aclo arsãri gljemlu; s-tsã bag un gljem la cur, dzãsi aushlu, ahtãri nu shtiu io; s-featsi gljem
(expr: s-adunã stog) di frig; prunili suntu gljami
(expr: adunati stog tu-un loc); avu chiro si s-ascundã sum shaua-a eapãljei, adunat gljem

§ gljom (glĭómŭ) sn gljoami/gljoame (gljĭŭá-mi) shi gljomuri (gljĭó-murĭ) – (unã cu gljem)
ex: di per, per s-fatsi gljom; featsi doauã gljomuri mãri

§ dizgljem (diz-gljĭémŭ) vb I dizgljimai (diz-glji-máĭ), dizgljimam (diz-glji-mámŭ), dizgljimatã (diz-glji-má-tã), dizgljimari/diz-gljimare (diz-glji-má-ri) – trag (scot, tindu, disfac) hirili dit un gljem; aspargu un gljem
{ro: depăna firul de pe (strica) un ghem}
{fr: dépelotonner}
{en: unwind a ball of thread}
ex: nj-dizgljimã (nj-disfeatsi) gljemlu ntreg

§ dizgljimat (diz-glji-mátŭ) adg dizgljimatã (diz-glji-má-tã), dizgljimats (diz-glji-mátsĭ), dizgljima-ti/dizgljimate (diz-glji-má-ti) – (gljem) tsi-lj si trapsirã (scoasirã) hirili
{ro: (ghem) depănat}
{fr: dépelotonné}
{en: (ball of thread) unwound}

§ dizgljimari/dizgljimare (diz-glji-má-ri) sf dizgljimãri (diz-glji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfatsi un gljem
{ro: acţiunea de a depăna firul de pe (de a strica) un ghem}
{fr: action de dépelotonner}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

martir2

martir2 (mar-tírŭ) sm, sf, adg martirã (mar-tí-rã), martiri (mar-tírĭ), martiri/martire (mar-tí-ri) – un tsi tradzi multi vasani (pidimadz, tiranji), pãnã shi moartea, cãndu nu va si sh-arniseascã pistea; un tsi tradzi multi vasani; (fig: martirã (mar-tí-rã) sf martiri/martire (mar-tí-ri) = tsi easti nviscutã cu pãrtsãlj (“cã tradzi, i cã ari traptã multi vasani”); muljari tsi nu sã nveashti ghini; pãrtãloasã, pãrtalcã, partalã, pãrtalã; tsãrtsãroasã, recicamanã, aruptã, aruptecicã, dispuljatã, dispuljiturã)
{ro: martir; zdrenţăroasă}
{fr: martyr; loqueteuse, déguenillée, peu soignée}
{en: martyr; ragged, tattered}
ex: martirlu Dimitri; nu shi shtii sã si nveascã, imnã ca martirã (fig: pãrtãloasã); u-aflai cu-unã fustani ca martirã (fig: recicamanã)

§ martiryiu (mar-tír-yĭu) sm fãrã pl – moartea icã tiranjili (vasanjli) tsi li tradzi cariva cã nu va si sh-arniseascã pistea
{ro: martiriu}
{fr: martyre}
{en: martyrdom}
ex: aravdã martiryiul (vasanili tuti, moartea) trã ascãparea-a oaminjlor; aestã nu easti banã, easti un martiryiu (banã mplinã di vasani)

§ mãrti-risescu2 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); martirisescu, vãsãnipsescu, munduescu, pidipsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: trei ani lu mãrtirisirã (vãsãnipsirã) tu hãpsani tra sã spunã sotslji, ma nu lji scoasirã un zbor dit gurã; trã nãsã s-mãrtiriseashti (pidipseashti) ashi

§ mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; martirisit, vãsãnipsit, munduit, pidipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mundã2

mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi

§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu

§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã

§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn