DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amu

amu (a-mú) adv – oara-aestã; tora di oarã; tora, torea, amo, amush, acush, acmotsi
{ro: acum}
{fr: maintenant}
{en: now}
ex: nu ari cari s-lu poartã amu (tora); cum s-ti ncljid amu (tora) tu loc?; amu (tora) va s-hibã aoa

§ amush (a-múshĭ) adv – (unã cu amu)
ex: patru meari ari flambura amush (tora)

§ amo (a-mó) adv – (unã cu amu)
ex: amo (tora) yin aoatsi

§ acush (a-cúshĭ) adv – (unã cu amu)
ex: cum avem cãprili acush (tora), atumtsea aveam oili

§ acmotsi (ac-mó-tsi) adv – (unã cu amu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

araftu1

araftu1 (a-ráf-tu) sm araftsã (a-ráf-tsã) – bãrbatlu a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (ti bãrbats); raftu, cusor
{ro: croitor}
{fr: tailleur}
{en: tailor}
ex: la noi araftsãlj suntu multu ghini chivirnisits; dush stranjlu la araftu cã nj-eara strimtu

§ raftu (ráf-tu) sm raftsã (ráf-tsã) – (unã cu araftu1)

§ arãftoa-nji/arãftoanje (a-rãf-tŭá-nji) sf arãftoanji/arãftoanje (a-rãf-tŭá-nji) – muljari di-araftu; muljari a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (fustãnj) ti muljeri; arãfteasã, mudistrã
{ro: femeie de croitor; croitoreasă}
{fr: femme d’un tailleur; tailleuse, couturière}
{en: tailor’s wife; dressmaker}
ex: vinji arãftoanja (mudistra) acasã

§ arãfteasã (a-rãf-teá-sã) sf arãfteasi/arãftease (a-rãf-teá-si) – (unã cu arãftoanji)

§ arãftsãlji/arãftsãlje (a-rãf-tsắ-lji) sf arãftsãlj (a-rãf-tsắljĭ) – tehnea tsi u ari araftul tra s-crueascã shi s-coasã stranji; ducheanea iu sh-fatsi lucrul; rãftsãlji, arãftsãlãchi, rãftsãlãchi
{ro: croitorie}
{fr: couture, atelier des tailleurs}
{en: tailor}

§ rãftsãlji/rãftsãlje (rãf-tsắ-lji) sf rãftsãlj (rãf-tsắljĭ) – (unã cu arãftsãlji)
ex: sh-tora rãftsãlja fatsi paradz

§ arãftsã-lãchi/arãftsãlãche (a-rãf-tsã-lắ-chi) sf arãftsãlãchi (a-rãf-tsã-lắchĭ) – (unã cu arãftsãlji)

§ rãftsãlãchi/rãftsãlãche (rãf-tsã-lắ-chi) sf rãftsãlãchi (rãf-tsã-lắchĭ) – (unã cu arãftsãlji)

§ frangu-araftu (frán-gŭa-ráf-tu) sm frangu-araftsã (frán-gŭa-ráf-tsã) – araftu tsi coasi stranji ivrupineshti
{ro: croitor occidental}
{fr: tailleur à la manière occidentale}
{en: occidental type tailor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fitfai/fitfae

fitfai/fitfae (fit-fá-i) sf fitfãi (fit-fắĭ) – atsea tsi dzãtsi giudicãtorlu cã omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-facã ca platã (munduiri) trã arãulu tsi ari adratã; munduirea tsi u-aproachi cariva trã arãulu tsi ari faptã; singilii, ileami, ileani, iljami, iljani, usãndã, giudicatã, cãtãdicãtsiri
{ro: fetva, sentinţă judecătorească}
{fr: sentence juridique}
{en: sentence}
ex: mi dush la muftiu sã-nj ljau nã fitfai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mudistrã

mudistrã (mu-dís-trã) sf mudistri/mudistre (mu-dís-tri) – muljari a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (fustãnj) ti muljeri; arãfteasã, arãftoanji
{ro: croitoreasă, modistă}
{fr: modiste, couturière}
{en: dressmaker}
ex: vor s-coasã la mudistri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tastru

tastru (tás-tru) sn tastri/tastre (tás-tri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã i cãprinã, tsi sh-u-adutsi cu un sac (i unã pungã) tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati si sh-bagã lucri, tra s-u poartã cu mãna (spindzuratã dinanumirea, bãgatã tu-amaxi, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric, sãrãtor, sãnãtor, tãgãrgic, tãgãrgicã, tãgãrcicã, tashcã;
(expr:
1: l-bag tu tastru; lj-trec tastrul (di gushi) = l-fur, lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu ncaltsu, lj-bag cãlupea (sãmarlu, shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); etc.;
2: nj-bag caplu tu tastru = intru tu-un mari piriclju, mi-agioc cu moartea;
3: am un tastru di mustãts sum nari = hiu multu mustãcios, am mustãts mãri sh-groasi sum nari;
4: lj-dau tastrul = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru; lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tsãruhili (poarca), etc.;
5: shtiu tsi ai tu tastru = shtiu tsi fats, tsi-ai sum cãciulã, tsi-ts poati geanlu;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cum sta funea tu tastru, anapud;
8: iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; cãndu lucrul easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-lu aflji totna, ashi cum tsã easti aspus; nu li pistipsea tuti, ashi cum tsã li dzãtsi dunjaea)
{ro: traistă}
{fr: bourse, besace, panetière}
{en: bag, satchel, purse}
ex: purtam cu-amaxea tastri di lãnã shi di cãprinã; umpli un tastru di flurii sh-a tali s-hibã; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; umplurã tastrul cu pãni, cash, carni shi imnã sh-fudz; bagã nã cãrvealji tu tastru shi u-adunã sã-sh aflã cãsmetea; dupã tsi bitisirã pãnea dit tastri, nu-avea tsi s-mãcã; bãgã ordzu tu tastru; nu lu-aduchi dip cãndu-lj tricu tastrul di gushi
(expr: cãndu lu-arãsi); cum cutidzash, gioni-aleptu, s-tsã badz caplu tu tastru
(expr: s-ti-agiots cu moartea) shi s-intri aoatsi?; ti feci gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nari
(expr: multu mustãcios); nu lu-arãsea cum lucra sh-lji deadi tastrul
(expr: l-deadi nafoarã di la lucru)

§ trastu (trás-tu) sn trasti/traste (trás-ti) – (unã cu tastru)
ex: sh-lo trastul dinanumirea sh-fudzi; mizia adutsea nanumirea trastu mplin cu zairei; tats tini, shtii lupa tsi ari tu trastu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tora

tora (tó-ra) adv – oara-aestã; tora di oarã; torea, amu, amush, acush, acmotsi;
(expr: tora di oarã adv = trã tora, trã oara-aestã)
{ro: acum}
{fr: maintenant}
{en: now}
ex: loclu tut, tora dishcljidi; tora (amu), tini nu mi nveatsã; nu caftu altã rugã, va yin tora; di tora pãnã mãni easti multu; tsi s-fac tora, cara s-asparsi?; tora di tora (dip aestã oarã)

§ torea (tó-rea) adv – (unã cu tora)
ex: mintea di torea s-u-aveam deaneavra!; torea (aestu chiro) vrea s-hibã mãrtãtoari

§ tura (tú-ra) adv – (unã cu tora)

§ turã3 (tú-rã) adv – (unã cu tora)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã