DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aroput

aroput (a-ró-putŭ) sn aroputi/aropute (a-ró-pu-ti) – vrondu di cicioari di cal tsi-agudescu loclu cãndu alagã (di-aradã, cu ciciorlu di nandreapta-nãinti tsi s-minã unãoarã cu-atsel di nastãnga-nãpoi, urmati di minarea-a alãntor dauã cicioari); roput, troput, topur; (fig: vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel di-aroput)
{ro: ropot, tropot}
{fr: murmure; bruit de trot}
{en: trot (noise)}
ex: s-avdi dultsi-aroput; s-avdu aroputi; tsi aroput s-avdi?

§ roput (ró-putŭ) sn roputi/ropute (ró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: loclu tut s-trunduea di a lui roput

§ topur (tó-purŭ) sn topuri/topure (tó-pu-ri) – (unã cu aroput)

§ troput (tró-putŭ) sn troputi/tropute (tró-pu-ti) – (unã cu aroput)
ex: s-avdzã nã trunduiri shi un troput di cal; aclo iu s-ciudusea ca chirutlu, avdi un troput; prit cupaci s-avdi troput; s-avdi troput (fig: vrondu ca-atsel di troput) di flurii; flueri di picurari shi troputi

§ arupãtsãscu (a-ru-pã-tsắs-cu) vb IV arupãtsãi (a-ru-pã-tsắĭ), arupãtsam (a-ru-pã-tsámŭ), arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) – fac vrondu (cu cicioarli) dip ca-atsel di-aroputi di prãvdzã; arupãtsescu, aruputsãscu, aruputsescu, rupãtsãscu, rupãtsescu, ruputsãscu, ruputsescu
{ro: ropoti}
{fr: trotter, faire du bruit avec les pieds}
{en: trot; make noise with the feet}

§ arupãtsãt (a-ru-pã-tsắtŭ) adg arupãtsãtã (a-ru-pã-tsắ-tã), arupãtsãts (a-ru-pã-tsắtsĭ), arupãtsãti/arupãtsãte (a-ru-pã-tsắ-ti) – tsi arupãtsashti; tsi s-fatsi cu-un vrondu ca-atsel di aroput; arupãtsit, aruputsãt, aruputsit, rupãtsãt, rupãtsit, ruputsãt, ruputsit
{ro: ropotit}
{fr: trotté, (bruit) fait avec les pieds}
{en: (noise) made with the feet}
ex: vinjitã aru-pãtsãtã

§ arupãtsãri/arupãtsãre (a-ru-pã-tsắ-ri) sf arupãtsãri (a-ru-pã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu prãvdzãli arupãtsãscu; arupãtsiri, aruputsãri, aruputsiri, rupãtsãri, rupãtsiri, ruputsãri, ruputsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

topã1

topã1 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) – un lucru stronghil (ca unã sferã, mer, piponj, etc.) di cheali, pãndzã, lastic, etc. cu cari s-agioacã njitslji (sh-mãrlji), agudinda-l cu ciciorlu (la futbol), aminãnda-l cu mãna (cãndu-i adrat di neauã), etc.; topcã, balã, shucã; (fig: toapi (pl) = un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; coalji, boashi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã, gortsã)
{ro: minge, sferă}
{fr: balle, boule, corps ronds; sphère}
{en: ball; sphere}
ex: s-avea acãtsatã la gioc cu topili (balili) di neauã; lj-vidzui toapili! (fig: coaljili!)

§ topcã (tóp-cã) sf topchi (tóp-chi) shi toptsi (tóp-tsi) – (unã cu topã1)
ex: s-agioacã cu topca (bala) ; aruca cu topuri di neauã; lj-adusi tsintsi topuri (cumãts) di shicher; shi-sh featsirã zbor, sã s-alumtã cu topchi (bali) di neauã; cati un s-ashteaptã n gurã shi sã ngljitã topchili (balili) arucati di alantu; multi topchi (bali) di sari, nvãrtiti cu seulu a shchepilor

§ top1 (tópŭ) sn topuri (tó-purĭ) – (unã cu topã1)
ex: s-adunã nã casã ntreagã tu-un top njic (tu-unã balã, topcã njicã)

§ toc4 (tócŭ) sm pl(?) – soi di topã (balã) njicã (di cash, pãni, aloat, carti, neauã, loc, etc.) adrati trã mãcari (giucari, astupari guvi, etc.); gumolj, gumulj, guzmolj, gãdzãmoi, gãdzãmolj, arombu, ghilandru, top, surats
{ro: cocoloş, mototol}
{fr: tampon, pelote, grumeau, boulette}
{en: ball (of food, wool, material)}

§ topã2 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) –
1: armã di polim tsi lucreadzã cu bãruti sh-cu cari s-aminã diparti topi i ghiuledz cari, cãndu cad shi plãscãnescu pri loc, aspargu lucri i vatãmã oaminj; canoni, tun;
2: ghiulelu aminat di canoni; ghiule, ghiulei, vol;
(expr: u-arcã (lu-adunã) topa = muri)
{ro: tun; obuz}
{fr: canon; obus}
{en: canon; shell}
ex: plãscãni nãoarã ca vãrã topã (ghiule); tricurã n cali multi topi; tricurã tupceadzlji cu topili; s-aspargã horili nturtseshti cu topili (canonjli); tra s-vã bagã tuts tru topi; nu-avdz di-a dip a tochilor (canonjlor) bots?; topa si n-adunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn