DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrãbancã

bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)

§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrnuti/bãrnute

bãrnuti/bãrnute (bãr-nú-ti) sf bãrnuts (bãr-nútsĭ) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea), tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nãri; tãbac, tabac, tubac, tutumi;
(expr:
1: nã bãrnuti nu-lj tãxescu = nu-lj tãxescu tsiva dip, nitsi unã bãrnuti!;
2: mi fac bãrnuti = mi usuc, mi fac pulbiri)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: scoasi din gepi cãrnicilu di bãrnuti (tãbac) shi trapsi; dã-nj unã bãrnuti; lu-ariseashti s-bea bãrnuti

§ burnuti/burnute (bur-nú-ti) sf burnuts (bur-nútsĭ) – (unã cu bãrnuti)

§ bãruti2/bãrute (bã-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)

§ buruti/burute (bu-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)
ex: ahãntu-ts dau, cama multu nitsi-unã buruti; s-uscã, s-featsi buruti
(expr: pulbiri)

§ bãrnutici (bãr-nu-ti-cí) sm bãrnuticeadz (bãr-nu-ti-cĭádzĭ) – atsel tsi vindi bãrnuti
{ro: vânzător de tabac}
{fr: celui qui vend du tabac à priser}
{en: tobacco seller}

§ burnutci (bur-nut-cí) sm burnutceadz (bur-nut-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)

§ buruci (bu-ru-cí) sm buruceadz (bu-ru-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãulji/dãulje

dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji

§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}

§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}

§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}

§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dum-dum

dum-dum (dumŭ-dúmŭ) invar –
1: hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dãulji, bãrãbancã;
2: omlu tsi bati dum-dumlu icã avyiulia la ziafets (numtsã, etc.); ghiftu, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar;
3: zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi dumbãrãlu
{ro: tobă; lăutar; interjecţie care imită sunetul tobei}
{fr: tambour, tambourin; ménéstriers; interjection exprimant le son du tambour}
{en: drum; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duyean

duyean (du-yĭánŭ) sm fãrã pl – plantã (earbã) analtã (pãnã la 2m), cu tumbi di lilici albi, aroshi i trandafilii, criscutã di om tu agri, trã frãndzãli verdzã ncljisi, mãri shi molj tsi s-usucã shi s-matsinã; luguria tsi easi dit mãtsinarea-a frãndzãlor uscati, tsi s-bagã tu ciubuchi, tsi s-ciumuleashti n gurã, tsi s-tradzi tu nãri, i luguria cu cari s-fac tsigãrli tsi s-bea; dugan, tutuni, tãtumi, tutumi;
(expr: ardi ca duyeanlu = ardi ntreg, nu-armãni tsiva niarsu)
{ro: tutun}
{fr: tabac}
{en: tobacco}

§ dugan (du-ghánŭ) sm fãrã pl – (unã cu duyean)
ex: beau dugan; arsi ca duganlu
(expr: ardi ntreg)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fum

fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)

§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)

§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om
{ro: fumat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãbac1

tãbac1 (tã-bácŭ) sn tãbatsi/tãbatse (tã-bá-tsi) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea) tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nari; tabac, tubac, bãrnuti, tutumi;
(expr:
1: tãbac nu-ts dau! = nu-ts dau dip tsiva;
2: mi vindu tri un tãbac = mi vindu tri dip tsiva)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: dã-nj un tãbac; om tsi s-vindi tr-un tãbac
(expr: s-vindi trã dip tsiva)

§ tabac1 (ta-bácŭ) sn tabatsi/tabatse (ta-bá-tsi) – (unã cu tãbac1)
ex: tradzi tabac

§ tubac (tu-bácŭ) sn tubatsi/tubatse (tu-bá-tsi) – (unã cu tãbac1)
ex: turlii di tubatsi

§ tãbãcherã (tã-bã-chĭé-rã) sf tãbãcheri (tã-bã-chĭérĭ) – cutii njicã tu cari s-tsãni tãbaclu (tutumea, tsigãrli); tabacherã
{ro: tabacheră}
{fr: tabatière; porte-cigarettes}
{en: snuff-box, tobacco-pouch; cigarette box}

§ tabacherã (ta-ba-chĭé-rã) sf tabacheri (ta-ba-chĭérĭ) – (unã cu tãbãcherã)
ex: nã mushatã tabacherã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãmpãnã

tãmpãnã (tắm-pã-nã) sf tãmpãnj (tắm-pãnjĭ) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul dit unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti (s-bati) cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãmpãrã, tãmpãnici, dãulji, dum-dum, bãrãbancã, ghium;
(expr:
1: nj-featsi caplu tãmpãnã = nj-dzãsi multi, vruti sh-nivruti di nu mata puteam s-lu-ascultu;
2: s-featsi tãmpãnã = muri;
3: bati (da) tãmpãna = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi (dutsi zbor) la tutã dunjaea;
4: da (bati) tãmpãna di foami = tradzi multi di foami, di-agiun tsi easti)
{ro: tobă mare}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: cu tãmpãnj ca nãoarã; nu puteai nitsi cu tãmpãnjli s-lji dishteptsã; featsi numta cu tãmpãnj; bati tãmpãna tora
(expr: du zbor tora la tutã dunjaea) tr-atsea tsi tsã spush; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot; canda lj-adunãm cu tãmpãna; cãndu vru ta s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; trei dzãli s-frãndzea tãmpãnjli di bãteari shi lumea giuca; tora bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea

§ tãmpãrã (tãm-pã-rắ) sm tãmpãradz (tãm-pã-rádzĭ) – (unã cu tãmpãnã)
ex: nãpoi acãtsarã s-da tãmpãrãlu di foami
(expr: acãtsarã s-tragã multi di foami)

§ tãmpãnici1 (tãm-pã-nícĭŭ) sn tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – tãmpãnã njic; (fig: tãmpãnici = pãnticã)
{ro: tobă mică}
{fr: petit tambour}
{en: little drum}

§ tãmpãnici2/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) sf tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – (unã cu tãmpãnici1)
ex: tsã umplush tãmpã-nicea (fig: pãntica)

§ tãmpãnar (tãm-pã-nárŭ) sm tãmpãnari (tãm-pã-nárĭ) – atsel tsi bati tãmpãna; dãulgi; (fig: tãmpãnar = glar, tivichel, hazo, turlu, anoit, lishor, tabolja, etc.)
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}
ex: tãmpãnarlji (atselj tsi bãtea tãmpãna) scula loclu; tãmpãnari (fig: glari, lishori) suntu doilji; cljamã shi un tãmpãnar shi-lj li da dauãli tseri; tãmpãnarlu-lj cãnta shi cãtusha giuca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã