DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lot

lot (lótŭ) sn loturi (ló-turĭ) – cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lotã, lutãrii, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, clir; (fig: lot = tihi, soarti, scriatã, etc.)
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: nji cãdzu tu lot (amintai lutãria; nj-fu tihea s-amintu)

§ lotã (ló-tã) sf loti/lote (ló-ti) – (unã cu lot)
ex: lj-ishi lota (fu aleptu, amintã); tu lotea-a mea fu ayinja, tu a frati-njui casa

§ lahno (lah-nó) sm lahnadz (lah-nádzĭ) – (unã cu lot)

§ lãhmã (lãh-mắ) sm lãhmadz (lãh-mádzĭ) – (unã cu lot)
ex: feata dzãtsi s-arcats lãhmãlu (s-arcats shcurtitsa, cioplu, clirlu; s-trãdzets lutiria)

§ lutãrii/lutãrie (lu-tã-rí-i) sf lutãrii (lu-tã-ríĭ) –
1: unã soi di-agioc iu cati om, dit unã buluchi mari di oaminj, lja (lj-si da) prota cãti un tischire cu-un numir ngrãpsit pri el, deapoea s-aleadzi un numir, fãr si sã shtibã dininti cari numir va s-aleagã, shi, tu soni, omlu tsi tihiseashti s-aibã tischirelu cu-aestu numir va s-amintã un lucru (di-aradã paradz);
2: cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) prit cari s-aleadzi, dupã cum ãlj cadi tihea, un om dit unã parei mari di oaminj; lotãrii, lot, lotã, lahno, lãhmã, shcurtitsã, ciop, clir
{ro: loterie, lot, soartă}
{fr: loterie, lot, sort}
{en: lottery, fate}
ex:

§ lotãrii/lotãrie (lo-tã-rí-i) sf lotãrii (lo-tã-ríĭ) – (unã cu lutãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pasaporti/pasaporte

pasaporti/pasaporte (pa-sa-pór-ti) sf pasaportsã (pa-sa-pór-tsã) – carti cu cari omlu poati s-treacã sinurlu dit un stat tu-un altu; tischire
(expr: fã-ts caidi pasaportea = ndreadzi-ti di moarti)
{ro: paşaport}
{fr: passeport}
{en: passeport}
ex: mi dush la consulu-ali Amirichii di-nj featsi caidi pasaportea; fã-ts caidi pasaportea shi aidi! pãnã-aoatsi ts-fu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pusulã

pusulã (pu-sú-lã) sf pusuli/pusule (pu-sú-li) –
1: carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; tischire, carti;
2: hãlati tsi sh-u-adutsi cu unã sãhati, tsi ari un ac cari, alãsat singur, aspuni totna partea di Nordu a loclui;
(expr: nj-cher pusula = cicãrdisescu, nj-cher mintea, glãrescu; shishtisii di minti, nu shtiu tsi s-fac sh-cãtã iu s-mi duc; nu shtiu cãtã iu nj-easti caplu)
{ro: bilet; busolă}
{fr: billet; boussole}
{en: ticket; compass}
ex: dã-nj unã pusulã (tischire) s-mi duc pãnã la el; lj-pitricui cu ficiorlu unã pusulã (un tischire); u chirush pusula
(expr: li fatsi tuti lucrili naljurea, nu shtii tsi fats) di niscãntu chiro; u-avea chirutã pusula dip
(expr: u-avea cicãrdisitã, nu shtea cãtã iu lj-easti caplu); fure-cã yinj, s-nji pitrets nã pusulã (carti); mi furtsarã si scriu aestã pusulã (carti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tischire

tischire (tis-chi-ré) sm tischiradz (tis-chi-rádzĭ) shi tischiredz (tis-chi-rédzĭ) – carti cu cari omlu ari izini tra s-intrã iuva (tu tren, tu teatru, tu-un stat xen, etc.); carti cu ndauã zboarã scriati sh-pitricutã la cariva; pasaporti, carti, pusulã
{ro: tescherea, bilet, paşaport}
{fr: sauf-conduit, passeport, billet}
{en: note, ticket, passport}
ex: lj-pitricui un tischire (unã carti cu ndauã zboarã) tu cari-lj cãftam tsiva; scosh tischirelu (pasaportea) s-mi duc tu-Amirichii; loai tischire (carti cu izini) di la-ascheri, di mi dush acasã trã trei dzãli; acumprai tischirelu tra s-ljau (s-intru shi s-fug cu) trenlu

§ tischirei/tischiree (tis-chi-ré-i) sf tischirei (tis-chi-réĭ) – (unã cu tischire)
ex: nu-ts dãm tischirei (pasaporti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vulã

vulã (vú-lã) sf vuli/vule (vú-li) – hãlati cari, cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi-aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; tsearã aroshi, pri cari s-ari bãgatã un semnu cu-unã hãlati, cu cari sã ncljidi un lucru (fachir, cutii, ushi, etc.) tra s-nu hibã disfaptu di un tsi nu-ari izini s-veadã tsi easti nuntru; simnãtor, miuri, muhuri, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã; (fig: vulã = (i) paradz; (ii) urmã icã semnu (alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; damcã, batã, liche, minghinadã)
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: lj-bãgã vula; asparsi vula-a lui; lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti; vru s-veadã vula-a vãsiljelui la cãpulja-a eapãljei; asparsi vula-a lui shi adrã altã carti; s-lja vula-a alãntui shi s-facã tsi va-lj va chefea; avutlu scoasi oara cu vula-a hilji-sai; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti; vulili arupti shi fluriili mintiti; cu vula, dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru; si-lj dimãndã s-lja paradz dit caselã, fãrã s-dizvuluseascã vula; nu-am vulã (fig: nu-am paradz); s-nu-agãrsheshti s-lji badz vula; mizia u nviscush shi-lj fãtsesh dauã vuli (fig: dãmtsã)

§ vulutinã (vu-lu-tí-nã) sf vuluti-ni/vulutine (vu-lu-tí-ni) – cumatã njicã di carti tsi s-alicheashti di-aradã pri lucri (cutii, sinduchi, hãlati, etc.) tra s-aspunã tsiva (tsi easti, tsi ari nuntru, a cui easti, etc.)
{ro: mică etichetă}
{fr: petite etiquette à coller}
{en: small sticking label}

§ vulusescu (vu-lu-sés-cu) vb IV vulusii (vu-lu-síĭ), vuluseam (vu-lu-seámŭ), vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusiri/vulusire (vu-lu-sí-ri) – bag unã vulã pri unã carti (tra s-aspun cã nu easti calpã); bag unã vulã sã ncljid un lucru (fachir, plic); vulisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: vulusii fachirlu cu cartea tsi tsã u pitricui

§ vulusit (vu-lu-sítŭ) adg vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusits (vu-lu-sítsĭ), vulusiti/vulusite (vu-lu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulisit, dãmcusit, sfãrhidat, miuhiurlidisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn