|
|
tirtipi/tirtipe
tirtipi/tirtipe (tir-tí-pi) sf tirtichi (tir-tíchĭ) shi tirtipuri (tir-tí-purĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; murafetea cu cari omlu ponir lu-arãdi pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); mãsturilja cu cari sh-fatsi cariva tehnea (lucrul); pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji; murafeti, mãsturlichi, mãsturilji, mãsturii, tehni, pispeatsã, aplan, huneri
{ro: tertip, viclenie, stratagemă}
{fr: manoeuvre, ruse, subterfuge}
{en: ruse, trick}
ex: cari s-facã ahtãri tirtichi (shiritlãchi); trã ahtãri tirtipuri (shiritlãchi); nj-trapsi nã tirtipi (huneri); shtii multi tirtipuri (punirlichi)
§ tirtipci (tir-tip-cí) adg tirtipcioanji/tirtipcioanje (tir-tip-cĭŭá-nji), tirtipceadz (tir-tip-cĭádzĭ), tirtipcioanji/tirtipcioanje (tir-tip-cĭŭá-nji) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, vulpi, vulponj, mastur
{ro: viclean}
{fr: rusé}
{en: cunning, wily}
ex: putes nu-l pistipsescu tirtipcilu (cumalindrul) aestu
avrohi/avrohe
avrohi/avrohe (a-vró-hi) sf avrohi (a-vróhĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; batã, batcã, cãpani, cearcu, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: avrohi = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva, s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc., tra s-lu fãtsem si scoatã tu padi atseali tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
batã1
batã1 (bá-tã) sf bãts (bắtsĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; bat-cã, avrohi, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: batã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva, s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc., icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: s-nji bag nã batã (pãyidã) n plai; acãtsai un shoaric cu bata (pãyida); cãdzum tora tu batã (cãpani); nu intru eu tu batã (princã); ascãparã dit ahtari batã (princã); s-bãgãm bãts (scãndilii) tu muntsãlj di Blatsa
§ batcã (bát-cã) sf bãttsi/bãttse (bắt-tsi) – batã njicã tsi easti ma multu trã acãtsari shoarits; batã, avrohi, cãpani, pãyidã, etc.
{ro: cursă (de şoareci)}
{fr: souricière; piège}
{en: mouse-trap; trap}
cãpani/cãpane
cãpani/cãpane (cã-pá-ni) sf cãpãnj (cã-pắnjĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; avrohi, cearcu, batã, batcã, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: cãpani = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.), icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi shtii i tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: capcană, cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: crueashti vãrã cãpani al (fig: caftã s-lu-arãdã) Miha
clapã1
clapã1 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – hãlati tsi ncljidi tsiva; veargã di lemnu (metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; cãtãlahtu, lostru, mandal, dzangrã, sirtu, brangã, singiri, etc.; cljapã; (fig: clapã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva)
{ro: încuietoare, tijă metalică, zăvor, cătuşe, cursă}
{fr: tringle; loquet; sabot; menottes; piège}
{en: latch, bolt, handcuffs}
ex: un dzeadit da tu clapã (lostru), usha cãrtsãneashti, s-dishcljidi; doi lai gionj, spindzuradz di clapi (brãndzã); s-cadã tu clapa (fig: latslu, bata, princa, cãpanea) a noastrã
§ cljapã (clĭá-pã) sf cljapi/cljape (clĭá-pi) – (unã cu clapã1)
ex: macarim si-ts badz cljapã (ncljitoari, singiri) di gushi
dol2
dol2 (dhólŭ) sn doluri (dhó-lurĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; aplan, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji
{ro: viclenie}
{fr: ruse, fraude}
{en: trickery, deceit}
grip2
grip2 (ghrípŭ) sn gripuri (ghrí-purĭ) – hãlati tsi tradzi (li-arãdi s-yinã) cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-li vatãmã; avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, cearcu; (fig: grip = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.) shi s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi shtii, tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: filet, piège, embûche}
{en: snare, trap}
ex: s-nu cadz tu grip (pãyidã); cãdzui tu griplu-a ljei
huneri/hunere
huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu
§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)
ilei/ilee
ilei/ilee (i-lé-i) sf ilei (i-léĭ) –
1: tirtipea faptã di omlu shiret tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); dhol, pispeatsã, punirlichi, tirtipi, vulpilji;
2: nidriptati, strãmbãtati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: şiretlic, fraudă, nedreptate}
{fr: tricherie, fraude, iniquité}
{en: trickery, deceit, iniquity}
ex: nj-featsi ca ileea (punirlichi, tirtipi) sh-nj-amintã arshitsili; avu ilei (nu-avu ndriptati; featsi stepsu, nindriptati) cu mini; nu nj-u am cu ileea (punurlichea)
§ hilieti/hiliete (hi-li-ĭé-ti) sf hiliets (hi-li-ĭétsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi, cãndu nu-lj da a unui om ndriptatea tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã unã strãmbãtati; ilei, nidriptati, nindriptati, adichii, apadichii
{ro: nedreptate}
{fr: injustice, tort}
{en: injustice}
ex: tuts shtiu cã, cu hiliets (nidriptãts) sh-adunã avearea
lats
lats (látsĭ) sn latsã (lá-tsã) –
1: nod faptu tu capitlu-a unui spangu (funi, cioarã, etc.) cu scupolu tra s-pots s-lu strindzi avãrliga di-un lucru; oclju di lãpudã; alats, nod;
2: hãlati tsi lj-arãdi s-yinã cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; alats, avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, cearcu, grip; (fig: lats = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva tra s-n-aspunã atseali tsi shtii, tsi mindueashti, tsi-ari faptã peascumta, etc.)
{ro: laţ, ştreang; capcană, cursă}
{fr: enlacement, maille (quand on fait du crochet), piége; rets, filet}
{en: twine, stitch (in knitting); snare, trap, net}
ex: lali cãrteashti, teta zghileashti (angucitoari: pãtichili shi vrondul a latsãlor di la arãzboi); va-lj trec di gushi latslu (nodlu); sh-nj trag un lats di gushi; lj-arucã latslu di gushi sh-lu zgrumã; latsuri (oclji) di lãpudã; nj-ascãpã un lats di lãpudã; nji scoasi ciciorlu dit lats (grip); bãgai latsã tra s-acats harabei; afirea-ti di latslu (fig: tirtipea, bata, princa) di oaspi
§ alats1 (a-látsŭ) sn alatsã (a-lá-tsã) – (unã cu lats)
ex: nj-ascãpã un alats (oclju) di la lãpudã; s-es tu munti s-bag alats (batã, princã); va-nj mi fac alats (batã); sh-arucã alatslu (nodlu di gushi, di-aspindzurari)
lot
lot (lótŭ) sn loturi (ló-turĭ) – cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) cu cari alãsãm tihea (soartea, cãsmetea) s-aleagã un om, dit unã ceatã mari di oaminj; lotã, lutãrii, lahno, lãhmã, scurtitsã, shcurtitsã, ciop, clir; (fig: lot = tihi, soarti, scriatã, etc.)
{ro: lot, soartă}
{fr: lot, (tirer au) sort}
{en: (draw, cast) lots, chance, fate}
ex: nji cãdzu tu lot (amintai lutãria; nj-fu tihea s-amintu)
§ lotã (ló-tã) sf loti/lote (ló-ti) – (unã cu lot)
ex: lj-ishi lota (fu aleptu, amintã); tu lotea-a mea fu ayinja, tu a frati-njui casa
§ lahno (lah-nó) sm lahnadz (lah-nádzĭ) – (unã cu lot)
§ lãhmã (lãh-mắ) sm lãhmadz (lãh-mádzĭ) – (unã cu lot)
ex: feata dzãtsi s-arcats lãhmãlu (s-arcats shcurtitsa, cioplu, clirlu; s-trãdzets lutiria)
§ lutãrii/lutãrie (lu-tã-rí-i) sf lutãrii (lu-tã-ríĭ) –
1: unã soi di-agioc iu cati om, dit unã buluchi mari di oaminj, lja (lj-si da) prota cãti un tischire cu-un numir ngrãpsit pri el, deapoea s-aleadzi un numir, fãr si sã shtibã dininti cari numir va s-aleagã, shi, tu soni, omlu tsi tihiseashti s-aibã tischirelu cu-aestu numir va s-amintã un lucru (di-aradã paradz);
2: cali (mitoadã, trop, tirtipi, etc.) prit cari s-aleadzi, dupã cum ãlj cadi tihea, un om dit unã parei mari di oaminj; lotãrii, lot, lotã, lahno, lãhmã, shcurtitsã, ciop, clir
{ro: loterie, lot, soartă}
{fr: loterie, lot, sort}
{en: lottery, fate}
ex:
§ lotãrii/lotãrie (lo-tã-rí-i) sf lotãrii (lo-tã-ríĭ) – (unã cu lutãrii)