DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tirbieti/tirbiete

tirbieti/tirbiete (tir-bi-ĭé-ti) sf tirbiets (tir-bi-ĭétsĭ) – prãxili tsi li nveatsã njiclu (omlu) cãndu creashti, acasã i la sculii, tra s-hibã ascultãtor, si s-facã om bun, si shtii lucri multi, sã nveatsã unã tehni, etc.; tirbie, tibie, creashtiri, nvitsari, prãxiri, carti, etc.;
(expr: lj-fac tirbieti bunã = lu nvets prãxi buni, l-crescu (njiclu) ghini)
{ro: educaţie, creştere}
{fr: éducation}
{en: education, upbringing}
ex: fatsits atsea tirbieti a ficiorlor; si-lj fats tirbieti (s-lu creshti ghini, s-lu pitrets la sculii)

§ tirbie (tir-bi-ĭé) sm tirbiedz (tir-bi-ĭédzĭ) – (unã cu tirbieti)

§ tirbietlã (tir-bi-ĭe-tlắ) sm tirbietloa-nji/tirbietloanje (tir-bi-ĭe-tlŭá-nji), tirbietladz (tir-bi-ĭe-tládzĭ) tirbietloanji/tirbietloanje (tir-bi-ĭe-tlŭá-nji) – (njic, om) tsi ari aprucheatã unã tirbieti bunã; tsi easti prãxit, criscut ghini; tsi ari nvitsatã carti
{ro: educat; cu creştere bună}
{fr: qui a reçu une bonne éducation}
{en: well educated; who has received a good upbringing}
ex: ficiori tirbietladz (nvitsats, cu prãxi buni, criscuts ghini)

§ tibie (ti-bi-ĭé) invar – (unã cu tirbieti)
ex: si sh-li facã tibie (ascultãtori)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lishor1

lishor1 (li-shĭórŭ) adg lishoarã (li-shĭŭá-rã), lishori (li-shĭórĭ), lishoari/lishoare (li-shĭŭá-ri) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; ljishor, ljushor, nishor, njishor, efcul;
(expr:
1: lishor (di minti); glaru-lishor = (om) tsi easti lipsit di minti, fãrã giudicatã; tsi ari glãritã di minti; glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, etc.;
2: easti (u bãgã) tu lishoara = zburashti glãrinj, nu para zburashti cu tutã mintea, easti niheamã ca glar;
3: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari tsi nu s-tsãni)
{ro: uşor, prost, nebun}
{fr: léger, facile, sot, fou}
{en: light, slight, easy, fool, stupid}
ex: un nior lishor; apã lishoarã (lishor trã beari); oaspili nu-i di lishorlji
(expr: lishorlji di minti, glarlji); tu lishoara easti
(expr: easti ca glar); u bãgã tu lishoara
(expr: zburashti glãrinj, nu u-ari tutã mintea cãndu zburashti); ca lishor di minti
(expr: glar) tsi eara, scoasi cãciula s-lji tragã unã; scoalã hilja di amirã shi s-dutsi la omlu lishor
(expr: glar); muljarea aestã eara glaru-lishoarã; lishoarã-minutã ca nã fliturã

§ lishor2 (li-shĭórŭ) adv – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; tsi mizi s-avdi; efcula, culai, etc.
{ro: uşor}
{fr: légerement, aisément, facilement}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: lucrul tsi fac easti lishor ti fãtseari; calcã lishor; greu s-adari, lishor s-aspardzi; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; ahtari buneatsã nu s-discumpãrã lishor (efcula) cu unã cu doauã; lishor-lishor nu s-tritsea amarea cu unã cu doauã; trapsi un vimtu lishor-lishor

§ licshor1 (lic-shĭórŭ) adg licshoarã (lic-shĭŭá-rã), licshori (lic-shĭórĭ), licshoari/licshoare (lic-shĭŭá-ri) – (unã cu lishor1)

§ licshor2 (lic-shĭórŭ) adv – (unã cu lishor2)

§ lishuredz (li-shĭu-rédzŭ) vb I lishurai (li-shĭu-ráĭ), lishuram (li-shĭu-rámŭ), lishuratã (li-shĭu-rá-tã), lishurari/lishurare (li-shĭu-rá-ri) – fac tsiva sã ngreacã ma putsãn, s-hibã ma lishor; scad griutatea-a unui lucru; ljishuredz, nishuredz, njishuredz, efculipsescu, ifculipsescu; (fig: lishuredz = ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; ãnj cher mintea, glãrescu, hutsãscu, hãzusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sibepi/sibepe

sibepi/sibepe (si-bé-pi) sf sibechi (si-béchĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-featsi i s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv, pretext}
{fr: cause, motif; prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: di nãsã sibepi (di itia-a ljei), azvimsirã; fãrmac s-featsi, cã di nãs sibepi fudzea ficiorlji; tsi fitsesh sibepi greacã; sibepi (itia) s-featsi nãs; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; vru sh-amirãlu s-veadã sibepea; lu ntribã sibepea shi ficiorlu spusi tut

§ simbeti/simbete (sim-bé-ti) sf simbets (sim-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: easti simbetea-a mãhãnãlui; cari s-featsi simbetea s-amãrtipseascã omlu?; tra si s-vatãmã cu vãrã simbeti; di trã simbetea (itia) a lor urutã; nvitsari shi tirbieti easti simbeti (mãhãnã)

§ sibeti/sibete (si-bé-ti) sf sibets (si-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: cu sibetea-aestã (di itia-aestã; tr-atsea) s-turnã la noi; nãs s-featsi sibeti (el fu itia) di-nj mãrtai feata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã