DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

firfãrush

firfãrush (fir-fã-rúshĭŭ) sm firfãrush (fir-fã-rúshĭ) – ficior tinir
{ro: băieţandru}
{fr: jeune garçon}
{en: boy, young man}

§ firfi-ritsã (fir-fi-rí-tsã) sf firfiritsã (fir-fi-rí-tsã) – featã tiniricã; fãljushi, fãrfãljushi
{ro: fetişcană}
{fr: jeune fille}
{en: young girl}

§ fãrfãljushi/fãrfãljushe (fãr-fã-ljĭú-shi) sf fãrfãljushi/fãrfãlju-she (fãr-fã-ljĭú-shi) – (unã cu firfiritsã)

§ fãljushi/fãljushe (fã-ljĭú-shi) sf fãljushi/fãljushe (fã-ljĭú-shi) – (unã cu firfiritsã)

§ fãrfulã (fãr-fú-lã) sf fãrfuli/fãrfule (fãr-fú-li) – tinirã featã tsi ari cãdzutã tu multã vreari cu-un ficior
{ro: fată tânără amorezată}
{fr: jeune fille amoureuse}
{en: young, fallen in love girl }

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tinir

tinir (tí-nirŭ) sm, sf, adg tinirã (tí-ni-rã), tiniri (tí-nirĭ), tiniri/tinire (tí-ni-ri) – tsi easti njic tu anj; tsi nu easti ficior njic, om matur i aush; om tsi easti tu unã ilichii tsi yini dupã ficiureatsã shi nãinti ca s-creascã shi s-agiungã matur shi aush; (fig: tinir = (lucru) tsi nu easti faptu di multu chiro, tsi easti proaspit adrat; proaspit, freshcu, taze)
{ro: tânăr; proaspăt}
{fr: jeune; frais}
{en: young; fresh}
ex: nu s-ved parei di tiniri; acumpãrai cash tinir (proaspit, freshcu); ficiorlu easti nica tinir (njic tu anj); calu-aestu easti tinir di patru anj; s-aplicã tinirlu s-bea apã; ashi lj-eara scriatã, s-moarã... tinir; s-hibã adrati sade dupã mintea a tinirlor; aestã minti nu poati s-easã ditu caplu a unui tinir ageamit; vinji tu aistã pãlati un tinir si-lj beai tu scafã

§ tinirami/tinirame (ti-ni-rá-mi) sf fãrã pl –
1: multimi di tiniri; multsã tiniri adunats tu idyiul loc;
2: ilichia-a oaminjlor tiniri; tinireatsã; giunami
{ro: tinerime, tineret, tinereţe}
{fr: nombre de jeunes gens; jeunesse}
{en: number of young people; age of young people}
ex: tiniramea (atselj tsi eara tiniri) giuca n cor

§ tinireatsã (ti-ni-reá-tsã) sf tinirets (ti-ni-rétsĭ) – ilichia-a oaminjlor tiniri; protslji anj di banã-a omlui; njatã, tinirami
{ro: tinereţe}
{fr: jeune âge, jeunesse}
{en: young age}
ex: ãlj fu njilã di tinireatsa-a lui (ilichia-a lui tinirã); fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã; si-nj lja banã sh-tinireatsã (ilichia-a mea tinirã); ni tu tinireatsã (anjlj-a mei tiniri), ni tu aushatic nu avu tihi; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; li giur pi tiniretsli-a tali; tinireatsã i zurleatsã; mushuteatsa-a lui shi tinireatsa-atsea scri-atã

§ tinirescu (ti-ni-rés-cu) adg tinireascã (ti-ni-reás-cã), tinireshtsã (ti-ni-résh-tsã), tinireshti (ti-ni-résh-ti) – tsi ari s-facã cu oaminjlji tiniri; di tinir
{ro: tineresc}
{fr: de jeune âge}
{en: youthful, of young age}
ex: tinirescul (di oaminj tiniri) stranj nu aundzeashti a aushlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn