DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãchescu

alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!

§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)

§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

baulã

baulã (ba-ú-lã) sf bauli/baule (ba-ú-li) – unã soi di sfinduchi di cheali, lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cu mãna cãndu s-poartã) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; sipeti, valitsã, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buti1/bute

buti1/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, talar; butin, bãtin, putinã;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: butoi}
{fr: barrique, tonneau}
{en: barrel, cask}
ex: tsi cã nu i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (angucitoari: oulu); nã buti (varelã) mplinã cu apã; curã yinlu ditu buti (vurelã); si-nj curã tutã butea (voza); avea tsilarlu mplin cu buts mãri di yin sh-di-arichii; altsã adarã ayinjli shi altsã stricoarã butsli

§ butar (bu-tárŭ) sm butari (bu-tárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi buts
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
ex: butarlji, atselj tsi fac buts

§ butin (bú-tinŭ) sn butini/butine (bú-ti-ni) – vas mari, di-aradã adrat cu doadzi di lemnu tsãnuti deavãrliga cu tsercljuri di tiniche (ma largu tu capitlu di nghios), tu cari s-tsãni (shi s-bati) laptili (s-tsãni cashlu, turshiili, apa, etc.); bãtin, putinã; talar, buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã
{ro: putină, budăi}
{fr: baratte}
{en: churn, cask, barrel}

§ butinel (bu-ti-nélŭ) sn butineali/butineale (bu-ti-neá-li) – butin njic, butinjor, tãlãrici, tãlãric
{ro: putină mică}
{fr: petit baratte}
{en: small cask, small barrel}

§ butinjor (bu-ti-njĭórŭ) sn butinjoari/butinjoare (bu-ti-njĭŭá-ri) – (unã cu butinel)

§ bãtin (bắ-tinŭ) sn bãtini/bãtine (bắ-ti-ni) – (unã cu butin)
ex: bãtinlu lja sh-tut bati; bãtinlu earã lu-umpli

§ putinã (pú-ti-nã) sf putini/putine (pú-ti-ni) – (unã cu butin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chilunghi1/chilunghe

chilunghi1/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – chelindru lungu shi gol nãuntru (ca unã sulinã) faptu di tiniche (tuci, chirmidã, etc.) prit cari poati s-treacã fumlu di la ugeac (vimtu, apã din casã sh-di la fãntãnã, petrol, etc.); chiungu, chiuncu, chiunghi, sulinã, sulinar, piscalã
{ro: burlan, ţeavă}
{fr: tuyau (de tuile), tube, conduit}
{en: pipe, duct}
ex: fumlu easi prit chilunghi; aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-l frãndzea di shcop)

§ chiungu (chĭún-gu) sn chiunguri (chĭún-gurĭ) shi chiundzi/chiundze (chĭún-dzi) –
1: unã soi di cali adratã di cheatrã (lemnu, mital, chirmidã, etc.) maxus trã curdzeari apã pri nãsã dit un loc iu s-aflã apã multã tu-un altu loc iu nu s-aflã dip (trã beari, trã udari loclu, etc.); chiuncu, chiunghi;
2: chilunghi, sulinar, sulinã, piscalã;
(expr: s-lji mi cac pri chiungu = angiurãturã, blãstem: s-lji mi cac pri mirminti)
{ro: apeduct; ţeavă}
{fr: aqueduc; tuyau, tube, conduit}
{en: aqueduct; pipe, duct}
ex: ugeacurli noi s-fac tora cu chiundzi; s-asparsi chiungul sh-tr-atsea yini apa turburi la fãntãnã

§ chiunghi/chiunghe (chĭún-ghi) sf chiunghi (chĭún-ghi) – (unã cu chiungu)

§ chiuncu (chĭún-cu) sn chiuncuri (chĭún-curĭ) – (unã cu chiungu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuprii/cuprie

cuprii/cuprie (cu-prí-i) sf cuprii (cu-príĭ) – atseali tsi-armãn (armãsãturi tsi nu mata suntu buni trã altu tsiva) di la un lucru ufilisit (ca mãcãri, zãrzãvãts, cãrtsã, tinicheadz, etc.); baligã amisticatã cu palji sh-cu loc (ufilisitã multi ori la ngrãsharea-a loclui); curpai, coprãi
{ro: gunoi}
{fr: fumier, voirie}
{en: garbage, litter}
ex: cucutici di pri cuprii; cupria atsea veaclja, cãndu s-aprindi, cama multu ardi; di-aoa pãnã n cuprii (loclu iu s-tsãn cupriili), nu-aflji un ca el; cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; nora arni cupriili shi li-arcã n groapa di-arãzboi; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi tu cuprii; cu cupriili dupã ushi

§ cur-pai/curpae (cur-pá-i) sf curpãi (cur-pắĭ) – (unã cu cuprii)
ex: arãma curpaea (cupria); curpãili dupã ushi

§ coprãi/coprãe (co-prắ-i) sf coprãi (co-prắĭ) – (unã cu cuprii)

§ cupãrãshti/cu-pãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) sf cupãrãshti/cupãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) – un loc di stani veaclji iu baliga-a oilor deadi un loc gras iu crescu urdzãtsli; cuprãshti, cãprishti
{ro: stăuină}
{fr: endroit où autrefois a été une bergerie et où pousse maintenant des plantes comme la laitue vireuse, la ortie, etc.}
{en: old sheepfold where the old dung has produced rich land for certain plants like the nettles, for example}

§ cuprãshti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) sf cuprãsh-ti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) – (unã cu cupãrãshti)

§ cãprish-ti/cãprishte (cã-prísh-ti) sf cãprishti/cãprishte (cã-prísh-ti) – (unã cu cupãrãshti)
ex: nvirdzãscu sh-cãprishti, ah, munts di Muluvishti

§ cuprisescu (cu-pri-sés-cu) (mi) vb IV cuprisii (cu-pri-síĭ), cupriseam (cu-pri-seámŭ), cuprisitã (cu-pri-sí-tã), cuprisi-ri/cuprisire (cu-pri-sí-ri) – bag cuprii tu loc (baligã amisticatã cu palji) tra s-lu ngrash
{ro: pune gunoi, gunoi, fertiliza}
{fr: fumer, fertiliser (la terre)}
{en: fertilizing the land with dung or manure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dh…

dh… (tu nchisitã, sh-cãtivãrãoarã tu mesea-a zboarãlor) – vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu d…; [bãgats oarã cã, multi ori, avem zboarã tsi s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “d” sh-cu boatsea grãtseascã “dhelta”. [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) s-astãsi nomlu: “Zboarãli cari au sonlu grãtsescu “dhelta”, scriat di noi “dh”, ma s-pronuntsã tu multi grai armãneshti sh-cu “d”, shi zboarãli nali, neologhismili, tsi va s-hibã introdusi ma nclo sh-cari au sonlu “d” tsi va poatã s-hibã pronuntsat shi “dh”, va sã ngrãpseascã cu “d”; ma va si s-aproachi shi varianta cu “dh”; sibepea easti cã, dupã cum u dzãsim ma nsus, shi dupã cum easti grailu-a omlui, multi zboarã s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “d” sh-cu boatsea grãtseascã “dh” (dhelta); tu dictsiunarlu-aestu, zboarãli tsi s-avdu cu boatsea “dhelta” va s-hibã ngrãpsiti dauãli turlii: sh-cu latinicheasca boatsi “d” shi cu grãtseasca boatsi “dh” (dhelta); di-aradã, noima-a zborlui easti datã mash cãndu-l scriem cu “d” shi avem pitritseari la-aestu zbor, cãndu-l scriem cu “dh”]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghirghir

ghirghir (ghir-ghírŭ) sn ghirghiri/ghirghire (ghir-ghí-ri) – hãlati (vas di tiniche cu guvi), ca unã soi di sitã, cu cari nicuchira n casã poati sã stricoarã muljituri (ca apa, laptili, dzama di poami, etc.); stricãtoari, sticãtoari
{ro: strecurătoare}
{fr: passoire métallique}
{en: metal filter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gh…

gh… (tu nchisitã, sh-cãtivãrãoarã tu mesea-a zboarãlor) – vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu g… [bãgats oarã cã, multi ori, avem zboarã tsi s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “g” sh-cu boatsea grãtseascã “ghamma”. [adutsem aminti cã la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) s-astãsi nomlu: “Semnul grãtsescu “ghamma” s-pronuntsã doauã turlii shi va si sã ngrãpseascã cu doauã seamni: (i) cãndu s-avdi ascur (va dzãcã, cãndu nu s-aflã nãintea-a sonurilor e shi i), va si sã scrii cu litirli g (shi gh) shi (ii) cãndu s-avdi moali (va dzãcã, cãndu s-aflã nãintea-a sonurilor e shi i) va si sã scrii cu litira y”; sibepea easti cã, dupã cum u dzãsim ma nsus, shi dupã cum easti grailu-a omlui, multi zboarã s-avdu sh-cu boatsea latinicheascã “g” sh-cu boatsea grãtseascã “gh” (ghamma); tu dictsiunarlu-aestu, zboarãli tsi s-avdu cu boatsea “ghamma” ascurã va s-hibã ngrãpsiti dauã turlii: sh-cu latinicheasca boatsi “g” shi cu grãtseasca boatsi “gh” (ghamma); di-aradã, noima-a zborlui easti datã mash cãndu-l scri-em cu “g” shi avem pitritseari la-aestu zbor, cãndu-l scriem cu “gh”]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã