DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãpachi/cãpache

cãpachi/cãpache (cã-pá-chi) sf cãpãchi (cã-pắchĭ) – lucrul cu cari si-acoapirã un tengiri (unã cutii, unã guvã, etc.); sustã;
(expr:
1: cãpachea di oclji = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; dzeana di oclji;
2: lj-aflu cãpachea = (i) aflu (easti) un tsi-lj si uidiseashti multu; (ii) lj-aflu ceareea, calea, cum s-lu fac lucrul;
3: bagã-lj cãpachea = bitisea ipotisea, agãrsha-u;
4: dzãc cãpãchi = dzãc chirturi, papardeli, glãrinj, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, lãpãrdii, mandzali, papardeli, pufchi, shahlamari, etc.)
{ro: capac}
{fr: couvercle}
{en: lid, cover}
ex: bagã cãpachea pri tengiri; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: li bitiseashti tuti); dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts; va lj-aflã cãpachea
(expr: va lj-aflã ceareea, calea) sh-a-aishtei lugurii; bagã-lj cãpachea a ipotisiljei
(expr: bitisea-u, alasã-u, nu mata zbura di-aestu lucru); s-bãgãm cãpachi la
(expr: s-agãrshim) atseali tsi furã; poartã mã-nits cu cãpãchi (susti); sh-aflã tengirili cãpachea
(expr: sh-aflã un tsi-lj si uidiseashti); s-arucuti tengirli shi sh-aflã cãpachea; spuni unã cãpachi
(expr: dzãtsi nã glãrimi, papardelã, chirturã); eara vrut tri cãpãchili
(expr: trã chirturli, glãrinjli, papardelili) a lui shi cu cãpãchili bãna

§ cãpãchisescu (cã-pã-chi-sés-cu) vb IV cãpãchisii (cã-pã-chi-síĭ), cãpãchiseam (cã-pã-chi-seámŭ), cãpãchisitã (cã-pã-chi-sí-tã), cãpãchisiri/cãpãchisire (cã-pã-chi-sí-ri) – lj-bag cãpachi a unui lucru (tingire, cutii, etc.); lu-acoapir un lucru cu-unã cãpachi;
(expr: u cãpãchisescu unã ipotisi, un lucru = u bitisescu ipotisea; u ndreg, u-ascundu i u-acoapir ipotisea tra s-nu u veadã lumea cãt arushinoasã sh-arauã easti)
{ro: pune capac; muşamaliza}
{fr: couvrir avec un couvercle; étouffer une affaire}
{en: put the cover on; cover up (hush) a matter}
ex: cãpãchisea tengirli (bagã-lj cãpachea-a tengirlui); li cãpãchisim tuti
(expr: li ndreapsim tuti tra s-nu s-veadã pãrtsãli arali i arushinoasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrlapã

cãrlapã (cãr-lá-pã) sf cãrlapi/cãrlape (cãr-lá-pi) shi cãrlãchi (cãr-lắchĭ) – shcop tsi s-hidzi tu loc, cu unã soi di furcã cu dauã bratsã tu capitlu di nsus, di cari si spindzurã un tingire (unã gãleatã, etc.)
{ro: cujbă}
{fr: sorte de crémaillère à laquelle on suspend le chaudron, la marmite, etc.}
{en: sort of pot hanger}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crup

crup (crúpŭ) sn crupuri (crú-purĭ) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; oalã, ftinã, vutinã, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: mi-adrai (mi feci) crup = mi mbitai multu, cã biui multã arãchii, yin i birã; mi-adrai dzadã (cãndilã, cucutã, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.); mi ciucutii, mi-afumai, etc.;
2: s-lu beai tu crup = easti multu urut, mbitat)
{ro: oală}
{fr: pot, cruche}
{en: earthen pot}
ex: cruplu cãdzu shi s-freadzi; s-lj-aflã dzua crup
(expr: mbitats multu) la hãnj

§ hrup (hrúpŭ) sn hrupuri (hrú-purĭ) – crup frãmtu, faptu tsivali; cumatã di oalã frãmtã; shut, ciuvanj, tsivali
{ro: ciob de oală}
{fr: tesson, cruche cassée}
{en: shiver, crock, broken pot}
ex: pocilu armasi hrub; hrub s-featsi
(expr: si mbitã multu, easti dzadã); easti s-lu beai tu hrup
(expr: easti multu urãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghiftã

ghiftã (ghíf-tã) sf ghifti/ghifte (gíf-ti) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; oalã, ftinã, vutinã, crup, sut, tengiri, tingeri, tingire
{ro: oală}
{fr: pot (en terre), marmite}
{en: earthen pot, cooking pot, kettle}
ex: intrã cu ghiftã (oalã) di dalã tru mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oalã

oalã (ŭá-lã) sf oali/oale (ŭá-li) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea, etc.) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; ftinã, vutinã, crup, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: oala di noapti = oala tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea, cãndu nu poati (i nu va) si s-ducã la hale;
2: easti oalã-acupiritã = om tsi nu dzãtsi tsi mindueashti dealihea cãndu nu-lj si ndreadzi huzmetea; om tsi shtii s-lji tsãnã misticadzlji shi s-nu zburascã; om tsi nu dutsi zboarã di la un la-alantu;
3: dusi s-adarã oali = muri; dusi s-adarã chirãmidz; mãshcã loclu;
4: cãdzu shoariclu tu oalã = cãdzu muljarea greauã;
5: mi bag iu nu-nj hearbi oala = mi-ameastic tu lucri xeani; nu-nj mutrescu mash di huzmetea-a mea;
6: oala creapã mash cãndu-lj yini oara = lucrili nu s-fac cãndu vrem, s-fac mash cãndu lã yini oara)
{ro: oală}
{fr: pot (en terre), marmite}
{en: earthen pot, cooking pot, kettle}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); unã moashi cu gura hãscatã (angucitoari: oala); oalã di loc; oalã di her; nivinjitã oara, nu creapã oala; oalã di bãcãri; oalã cu mãrcat; hearsi nã oalã di fauã; nu ti-ameasticã iu nu-ts hearbi oala
(expr: stai di-unã parti, nu ti-ameasticã iu nu-ai vãrã lucru, mutrea-ts huzmetea); nigrit, nicljimat, na-l sh-nãs iu nu-lj hearbi oala

§ ulicã (u-lí-cã) sf ulitsi/ulitse (u-lí-tsi) – oalã njicã
{ro: oală mică, ulcică}
{fr: petit pot}
{en: small pot}
ex: tru unã ulicã (oalã njicã) eara un broatic

§ ular (u-lárŭ) sm ulari (u-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi oali (poaci, stamni, etc.); pucear, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier}
{en: potter}
ex: tuti-atseali hori suntu di ulari

§ ulãrii/ulãrie (u-lã-rí-i) sf ulãrii (u-lã-ríĭ) – loclu iu ularlji fac oalili; ducheani iu s-vindu oali
{ro: olărie}
{fr: potterie}
{en: pottery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirustii/pirustie

pirustii/pirustie (pi-rus-tí-i) sf pirustii (pi-rus-tíĭ) – un tserclju di her cu trei cicioari, sum cari s-aprindi foclu, sh-pristi cari s-bagã cãzanea (tingirelu) cu apa (imãcarea) pri foc
{ro: pirostrie}
{fr: trépied de cuisine}
{en: three legged iron stand on which to put the pot for cooking or boiling something}
ex: trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã)

§ pirustrii/pirustrie (pi-rus-trí-i) sf pirustrii (pi-rus-tríĭ) – (unã cu pirustii)
ex: u lo sh-u bãgã mpadi di sti pirustrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scrum1

scrum1 (scrúmŭ) sn scrumuri (scrú-murĭ) – luguria (cãrbunili) tsi-armãni dupã tsi s-ardi un lucru; nscrum;
(expr:
1: nj-si fatsi gura scrum di seati = nj-easti multu seati;
2: anjurzeashti scrum = easti oara s-fugã)
{ro: scrum}
{fr: résidu carbonisé de toute chose brulée, cendre}
{en: carbonised remains from burned things; ashes}
ex: u featsi scrum; lj-aniurdzi scrum; lu-aflarã scrum; s-arsi, s-featsi scrum

§ nscrum1 (nscrúmŭ) sn nscrumuri (nscrú-murĭ) – (unã cu scrum1)
ex: mãcarea s-featsi nscrum pi foc, ca duganea; arsirã, s-featsirã nscrum

§ scrumedz (scru-médzŭ) (mi) vb I scrumai (scru-máĭ), scrumam (scru-mámŭ), scrumatã (scru-má-tã), scrumari/scrumare (scru-má-ri) – ardu tsiva sh-u fac scrum; u-acats mãcarea la foc; (vaslu) acatsã scrum cãndu s-ardi mãcarea; mãcarea s-fatsi scrum tu fundul a tingirelui; scrum, ascrum, nscrum, shcrumedz, nscrumedz, ardu;
(expr:
1: scrum foclu = cu suflarea sh-amisticarea-a jarlui, caftu s-lu-aprindu foclu ma ghini;
2: nji si scrumã gura = nj-si fatsi seati;
3: mi scrum di copuslu tsi-l fac = avursescu multu cu copuslu tsi-l fac;
4: cu suflitlu (cu limba, cu gura, etc.) scrumat = nvirinat, cãnjisit)
{ro: scruma, arde}
{fr: carboniser, brûler, boucaner, sentir la fumée (en parlant des mets)}
{en: carbonize, char, burn}
ex: mãcarea s-avea scrumatã (vea acãtsatã scrum); lj-si scrumã gura
(expr: lj-si featsi seati) di-ahãtã cãldurã

§ scrum2 (scrúmŭ) (mi) vb I scrumai (scru-máĭ), scrumam (scru-mámŭ), scrumatã (scru-má-tã), scrumari/scrumare (scru-má-ri) – (unã cu scrumedz)

§ scrumat (scru-mátŭ) adg scrumatã (scru-má-tã), scrumats (scru-mátsĭ), scrumati/scrumate (scru-má-ti) – tsi s-ari arsã shi faptã scrum; (mãcarea, vaslu) tsi s-ari acãtsatã la foc; ascrumat, shcrumat, nscrumat, arsu
{ro: scrumat, ars}
{fr: carbonisé, brûlé, boucané}
{en: carbonized, charred, burned}
ex: mãcarea easti scrumatã (s-ari arsã, acãtsatã la foc); arsã, frate, shi scrumatã; suflit scrumat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shut1

shut1 (shĭútŭ) adg shutã (shĭú-tã), shuts (shĭútsĭ), shuti/shute (shĭú-ti) – (pravdã) tsi nu-ari coarni; cari nu fatsi coarni; tsi nu-ari pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã fatsã; ciut, cãrshut;
(expr:
1: saricã shutã = saricã fãrã ureclji;
2: hiu shut; mi-adrai shut = hiu multu gras; mi ngrãshai multu)
{ro: fără coarne}
{fr: qui n’a pas des cornes}
{en: without horns}
ex: capra shutã (cãrshutã); vrãn-dalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; bagã-ts-u tini tora cu mintea, haraua-a shutlui, cãndu avdzã aesti; moashi cu saricã shutã
(expr: saricã fãrã ureclji); shut
(expr: multu gras) ti-adrash; caljlji lj-am shuts
(expr: lj-am multu grash)

§ ciut (cĭútŭ) adg ciutã (cĭú-tã), ciuts (cĭútsĭ), ciuti/ciute (cĭú-ti) – (unã cu shut1)

§ cãrshut (cãr-shĭútŭ) adg cãrshutã (cãr-shĭú-tã), cãrshuts (cãr-shĭútsĭ), cãrshuti/cãrshute (cãr-shĭú-ti) – (unã cu shut1)
ex: adunã hitsi curnuti, shi hitsi cãrshuti (tsi nu fac s-creascã coarni la-atselj tsi li mãcã)

§ cãrshutã (cãr-shĭú-tã) sf cãrshuti/cãrshute (cãr-shĭú-ti) – caprã fãrã coarni; zãrcadã fãrã coarni; shutã, corciutã
{ro: capră fără coarne}
{fr: chevrette qui n’a pas des cornes}
{en: goat without horns}
ex: eapi tsi fug ca cãrshuti (zãrcãdz fãrã coarni)

§ corciutã (cor-cĭú-tã) sf corciuti/corciute (cor-cĭú-ti) – (unã cu cãrshutã)
ex: corciutili (cãprili fãrã coarni) arsar di cheatrã n cheatrã

§ shut2 (shĭútŭ) sm shuteanj (shĭú-teanjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); drac, darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tengiri/tengire

tengiri/tengire (tén-gi-ri) sf tengiri (tén-girĭ) – vas ahãndos (di-aradã di bãcãri i tungi) tu cari s-bagã mãcarea la foc; tingire, tingiri, tingeri;
(expr: s-arucuti tengirli shi sh-aflã cãpachea = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sh-aflã atsel (atsea) tsi-lj si uidiseashti)
{ro: tingire, cratiţă}
{fr: casserole}
{en: (stew) pan}
ex: s-nu avdã tsi striga tiljanlu, ciucutea pri un tengiri; sh-aflã cãpachea
(expr: sh-aflã un tsi-lj si uidiseashti)

§ tingire (tin-gi-ré) sm tingireadz (tin-gi-reádzĭ) – (unã cu tengiri)
ex: s-arucuti cãpachea di sh-aflã tingirelu

§ tingiri/tingire (tin-gí-ri) sf tingiri (tin-gírĭ) – (unã cu tengiri)

§ tingeri/tingere (tin-gé-ri) sf tingeri (tin-gérĭ) – (unã cu tengiri)
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili); acumpãrai dauã tingeri di bacrã; bãgãm gãljina tu tingeri; s-arucuti tingerea sh-aflã cãpachea; easti lai ca curlu di tingeri

§ tingirushi/tingirushe (tin-gi-rú-shi) sf pl(?) – tingeri njicã
{ro: crăticioară}
{fr: petite casserole}
{en: small pan}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã