(expr: s-moarã), mãratlu; nã stãmãnã sh-ai, li teasi
(expr: muri, sh-deadi suflitlu); cã li teasi
(expr: cã muri, cã-lj deadi dolji a preftului), l-njiluescu
§ tes (tésŭ) adg teasã (teá-sã), tesh (téshĭ), teasi/tease (teá-si) – tsi easti tras shi faptu s-hibã ma ndreptu, ma lungu, ma suptsãri, ashtirnut (pri measã i loc), etc.; timsu, timtu, ãntimsu, ãntimtu, ntimsu, ntimtu, antimsu, antimtu, culcat, traptu, virsat, arãspãndit, mpiturat, bãgat, dat, vidzut, etc.
{ro: tins, întins}
{fr: tendu, étendu}
{en: stretched, layed, spred}
ex: sh-aflã nveasta teasã (culcatã, timtã), moartã; tesh (culcats, timtsã mpadi) pri dintsã; eara teasã (culcatã, timsã) mpadi; eara tes (timsu) tu oda-atsea buna
§ timsu (tím-su) adg timsã (tím-sã), timshi (tím-shi), timsi/timse (tím-si) – (unã cu tes)
§ timtu (tím-tu) adg timtã (tím-tã), timtsã (tím-tsã), timti/timte (tím-ti) – (unã cu tes)
ex: un om timtu (tes) unã cu loclu; cu flamura timtã (teasã); sta cu mãna timtã (teasã) tra s-lji da un pãrã
§ tindiri/tindire (tín-di-ri) sf tindiri (tín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tindi tsiva
{ro: acţiunea de a tinde, de a întinde; tindere, întindere}
{fr: action de tendre, de s’étendre}
{en: action of stretching, of laying, of spreading}
§ tindeari/tindeare (tin-deá-ri) sf tinderi (tin-dérĭ) – (unã cu tindiri)
ex: tindeari, cãscari shi somnu
§ ãntindu (ãn-tín-du) (mi) vb III shi II ãntimshu (ãn-tím-shĭu), ãntindeam (ãn-tin-deámŭ), ãntimsã (ãn-tím-sã) shi ãntimtã (ãn-tím-tã), ãntindi-ri/ãntindire (ãn-tín-di-ri) shi ãntindeari/ãntindeare (ãn-ãntin-deá-ri) – (unã cu tindu)
§ ãntimsu (ãn-tím-su) adg ãntimsã (ãn-tím-sã), ãntimshi (ãn-tím-shi), ãntimsi/ãntimse (ãn-tím-si) – (unã cu timsu)
§ ãntimtu (ãn-tím-tu) adg ãntimtã (ãn-tím-tã), ãntimtsã (ãn-tím-tsã), ãntimti/ãntimte (ãn-tím-ti) – (unã cu timtu)
ex: ãntimtu (tes) pi virdeatsã
§ ãntindiri/ãntindire (ãn-tín-di-ri) sf ãntindiri (ãn-tín-dirĭ) – (unã cu tindiri)
§ ãntindea-ri/ãntindeare (ãn-tin-deá-ri) sf ãntinderi (ãn-tin-dérĭ) – (unã cu tindiri)
§ antindu (an-tín-du) (mi) vb III shi II antimshu (an-tím-shĭu), antindeam (an-tin-deámŭ), antimsã (an-tím-sã) shi antimtã (an-tím-tã), antindiri/antindire (an-tín-di-ri) shi antindea-ri/antindeare (an-tin-deá-ri) – (unã cu tindu)
§ antimsu (an-tím-su) adg antimsã (an-tím-sã), antimshi (an-tím-shi) antimsi/antimse (an-tím-si) – (unã cu timsu)
ex: zburãtori pi-antimsa mari
§ antimtu (an-tím-tu) adg antimtã (an-tím-tã), antimtsã (an-tím-tsã), antimti/antimte (an-tím-ti) – (unã cu timtu)
§ antindi-ri/antindire (an-tín-di-ri) sf antindiri (an-tín-dirĭ) – (unã cu tindiri)
§ antindeari/antindeare (an-tin-deá-ri) sf antinderi (an-tin-dérĭ) – (unã cu tindiri)
§ ntindu (ntín-du) (mi) vb III shi II ntesh (ntéshĭŭ) shi ntimshu (ntím-shĭu), ntindeam (ntin-deámŭ), nteasã (nteá-sã) shi ntimsã (ntím-sã) shi ntimtã (ntím-tã), ntindiri/ntindire (ntín-di-ri) shi ntindeari/ntindeare (ntin-deá-ri) – (unã cu tindu)
ex: nu-ari nteasã nica cãmeshli; ntindi-ti niheamã shi dã-nj un mer; lu ntindu borgiladzlji
§ ntes (ntésŭ) adg nteasã (nteá-sã), ntesh (ntéshĭ), nteasi/ntease (nteá-si) – (unã cu tes)
ex: cãdzu di pi pom sh-armasi ntes
§ ntimsu (ntím-su) adg ntimsã (ntím-sã), ntimshi (ntím-shi), ntimsi/ntimse (ntím-si) – (unã cu tes)
§ ntimtu (tím-tu) adg ntimtã (ntím-tã), ntimtsã (ntím-tsã), ntimti/ntimte (ntím-ti) – (unã cu tes)
§ ntindiri/ntindire (ntín-di-ri) sf ntindiri (ntín-dirĭ) – (unã cu tindiri)
§ ntindea-ri/ntindeare (ntin-deá-ri) sf ntinderi (ntin-dérĭ) – (unã cu tindiri)
§ xirutindu (csi-ru-tín-du) (mi) vb III shi II xirutesh (csi-ru-téshĭŭ) shi xirutimshu (csi-ru-tím-shĭu), xirutindeam (csi-ru-tin-deámŭ), xiruteasã (csi-ru-teá-sã) shi xirutimsã (csi-ru-tím-sã) shi xirutimtã (csi-ru-tím-tã), xirutindiri/xirutindire (csi-ru-tín-di-ri) shi xirutindeari/xirutindeare (csi-ru-tin-deá-ri) – (mi) tindu ashi cum s-tihiseashti
{ro: (se) întinde într-o doară}
{fr: s’étendre comme çi, comme, ni bien ça, ni mal}
{en: stretch so and so, as it happens}
ex: vãcarlu s-xiruteasi unãoarã tu-aumbrã
§ xirutes (csi-ru-tésŭ) adg xiruteasã (csi-ru-teá-sã), xirutesh (csi-ru-téshĭ), xiruteasi/xirutease (csi-ru-teá-si) – tes cum s-tihiseashti
{ro: întins într-o doară}
{fr: étendu comme çi, comme ça, ni bien, ni mal}
{en: stretched so and so, as it happens}
§ xirutimsu (csi-ru-tím-su) adg xirutimsã (csi-ru-tím-sã), xirutimshi (csi-ru-tím-shi), xirutim-si/xirutimse (csi-ru-tím-si) – (unã cu xirutes)
§ xirutimtu (csi-ru-tím-tu) adg xirutimtã (csi-ru-tím-tã), xirutimtsã (csi-ru-tím-tsã), xirutimti/xirutimte (csi-ru-tím-ti) – (unã cu xirutes)
§ xirutindi-ri/xirutindire (csi-ru-tín-di-ri) sf xirutindiri (csi-ru-tín-dirĭ) – asea tsi s-fatsi cãndu cariva s-xirutindi
{ro: acţiunea de a (se) întinde într-o doară}
{fr: action de s’étendre comme çi, comme ça, ni bien, ni mal}
{en: action of stretching so and so, as it happens}
§ xirutindeari/xirutindeare (csi-ru-tin-deá-ri) sf xirutinderi (csi-ru-tin-dérĭ) – (unã cu xirutindiri)
§ distindu (dis-tín-du) (mi) vb III shi II distesh (dis-téshĭŭ) shi distimshu (dis-tím-shĭu), distindeam (distin-deámŭ), disteasã (dis-teá-sã) shi distimsã (dis-tím-sã) shi distimtã (dis-tím-tã), distindiri/distindire (tín-di-ri) shi distindeari/distindeare (distin-deá-ri) – slãghescu putearea cu cari un lucru easti traptu di dauãli capiti (i di ma multi pãrtsã) tra s-hibã stres (ndreptu, lundzit, etc.);
(expr:
1: mi distindu = stau tes tra s-dizvursescu, s-isihãsescu;
2: distindu stranjili = scot di pi funi stranjili tsi eara timti)
{ro: destinde; relaxa}
{fr: détendre; relaxer}
{en: unstretch; relax}
ex: tindi-ti pri pat tra s-ti distindzi
(expr: s-dizvurseshti, s-isihãseshti); li disteasi
(expr: li lo di pi funi) tuti stranjili tsi eara teasi pi funi
§ distes (dis-tésŭ) adg disteasã (dis-teá-sã), distesh (dis-téshĭ), disteasi/distease (dis-teá-si) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn tes; tsi easti faptu s-nu mata hibã tes; distimsu, distimtu
{ro: destins, relaxat}
{fr: détendu, relaxé}
{en: unstretched; relaxed}
§ distimsu (dis-tím-su) adg distimsã (dis-tím-sã), distimshi (dis-tím-shi), distimsi/distimse (dis-tím-si) – (unã cu distes)
§ distimtu (dis-tím-tu) adg distimtã (dis-tím-tã), distimtsã (dis-tím-tsã), distimti/distimte (dis-tím-ti) – (unã cu distes)
§ distindiri/distindire (dis-tín-di-ri) sf distindiri (dis-tín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-distindi tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a destinde; de a relaxa}
{fr: action de détendre; de relaxer}
{en: action of unstretching; of relaxing}
§ distindeari/distindeare (dis-tin-deá-ri) sf distinderi (dis-tin-dérĭ) – (unã cu distindiri)
§ tindu-gomar (tin-du-ghó-marŭ) sm tindu-gomari (tin-du-ghó-marĭ) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}