|
|
timoni/timone
timoni/timone (ti-mó-ni) sf timonj (ti-mónjĭ) – hãlatea (ca unã aroatã di mãnã) cu cari pamporea (aftuchina) easti faptã si s-ducã ndreptu ninti, icã pri calea tsi u va el i; dumei, dumeni
{ro: cârmă}
{fr: barre, gouvernail}
{en: helm}
ex: tini earai la timoni (dumei)
§ dumei/dumee (du-mé-i) sf dumei (du-méĭ) – (unã cu timoni); (fig: dumei = omlu cari fatsi ca unã casã (nicuchiratã, fumealji, banã, etc.) si s-ducã ghini);
ex: nãs shidea la dumei (timoni); cara s-nu tsãneam mini dumeea (timonea) ghini, nu u scuteam la limani, ea easti dumeea-a casãljei (atsea tsi u nicuchirseashti ghini casa)
§ dumeni/dumene (du-mé-ni) sf dumenj (du-ménjĭ) – (unã cu dumei)
§ timunier (ti-mu-ni-ĭérŭ) sm timunieri (ti-mu-ni-ĭérĭ) – atsel tsi u cãrteashti (u tsãni) timonea cu mãna tra s-facã pamporea si s-ducã cãtã iu va omlu
{ro: cârmaci}
{fr: timonnier}
{en: helmsman, man at the wheel}
ex: tu mãna-a timunierlui easti bana-a tutulor cãts s-aflã tu pampori
§ dumigi (du-mi-gí) sm dumigeadz (du-mi-gĭádzĭ) – (unã cu timunier)
timo
timo (thi-mó) sm timadz (thi-mádzĭ) – amãnii, mãnii, hulii, yinati, inati, gnati, ghnati, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, picã, cangi, himã, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: colère, fureur, courroux}
{en: fury, anger}
ex: easti-arãu fãrã timo (zalã, hulii), s-hibã om fãrã caimo?
§ timusescu (thi-mu-sés-cu) vb IV timusii (thi-mu-síĭ), timuseam (thi-mu-seámŭ), timusitã (thi-mu-sí-tã), timusiri/timusire (thi-mu-sí-ri) – mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, agredz, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: (se) mettre en colère}
{en: infuriate}
§ timusit (thi-mu-sítŭ) adg timusitã (thi-mu-sí-tã), timusits (thi-mu-sítsĭ), timusiti/timusite (thi-mu-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, furchisit, furtsuit, agrat, aghrat, ngindat, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}
§ timusiri/timusire (thi-mu-sí-ri) sf timusiri (thi-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, inãtusiri, gnã-tusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, furtsuiri, furchisiri, ngin-dari, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}
bicatsã
bicatsã (bi-cá-tsã) sf bicãts (bi-cắtsĭ) – numã datã la ma multi turlii di pulj cãlitori (tsi s-duc earna tu locurli ma caldi), tsi bãneadzã di-aradã prit locurli vãltoasi, cu dintana lungã sh-cu carnea multu nustimoasã tu mãcari; becatsã
{ro: becaţă}
{fr: bécasse}
{en: woodcock, snipe}
§ becatsã (be-cá-tsã) sf becãts (be-cắtsĭ) – (unã cu bicatsã)
caimo
caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)
§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)
§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi
§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)
§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?
chiuti
chiuti (chĭu-tí) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji), chiutadz (chĭu-tádzĭ), chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji) – (un) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, dzadila
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}
§ chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf chiuti-lichi (chĭu-ti-líchĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, lãhtarã
{ro: teamă}
{fr: crainte, poltronnerie}
{en: fear}
§ chiutipsescu (chĭu-tip-sés-cu) vb IV chiutipsii (chĭu-tip-síĭ), chiutipseam (chĭu-tip-seámŭ), chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) – mi-aspar lishor di nai ma njiclu lucru; nj-easti fricã s-lu fac un lucru; nj-si curmã curailu; nu-nj tsãni curdeaua (curaua, curlu, etc.)
{ro: (se) speria uşor; pierde curajul}
{fr: avoir peur; perdre son courage; manquer de courage}
{en: be scared; lose courage; have no courage}
§ chiu-tipsit (chĭu-tip-sítŭ) adg chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsits (chĭu-tip-sítsĭ), chiutipsiti/chiutipsite (chĭu-tip-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã lishor curailu; tsi s-ari aspãreatã; tsi easti lãhtãrsit; tsi lj-easti fricã
{ro: care (se) sperie uşor; care şi-a pierdut curajul}
{fr: qui a peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage}
{en: who is scared; who lost courage; who has no courage}
§ chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) sf chiutipsiri (chĭu-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chiutipseashti
{ro: acţiunea de a (se) speria uşor; de a pierde curajul}
{fr: action d’avoir peur; de perdre son courage; de manquer de courage}
{en: action of being scared; of losing courage; of having no courage}
dumei/dumee
dumei/dumee (du-mé-i) sf – vedz tu timoni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: timonidumeni/dumene
dumeni/dumene (du-mé-ni) sf – vedz tu timoni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: timonidzadila
dzadila (dza-dí-la) sm, sf, adg dzadilã (dza-dí-lã), dzadilanj (dza-dí-lanjĭ), dzadili/dzadile (dza-dí-li) – (atsel) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, chiuti
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}
fricã
fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã
§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}
§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros
himã2
himã2 (hí-mã) sf fãrã pl – hulii, mãnii, amãnii, lisã, foc, inati, yinati, gnati, uryii, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, picã, cangi, gindi, turbari, thimo
{ro: furie}
{fr: fureur}
{en: fury, wrath}
ex: hãrios strigã, ha, ha, shi ncljisi usha cu himã (cu multã inati, cu hulii); asunã singirlu cu-ahãtã himã (hulii) shi inati
§ himos (hi-mósŭ) adg himoasã (hi-mŭá-sã), himosh (hi-móshĭ), himoasi/himoase (hi-mŭá-si) – tsi s-hiumuseashti pri cariva ca cu inati; ca cu hulii, timos, thimos
{ro: năvalnic, furios}
{fr: fougueux, avec fureur}
{en: impetuous, fiery}
ex: himoasã spidã (tsi dipuni thimoasã, ca cu inati); earna agiumsi cu vimturi himoasi
martir1
martir1 (már-tirŭ) sm, sf martirã (már-ti-rã), martiri (már-tirĭ), martiri/martire (már-ti-ri) – atsel tsi veadi cu ocljilj a lui (i avdi cu urecljili-a lui) cum s-fatsi un lucru; atsel tsi easti acljimat la unã giudicatã tra si spunã (cu giurat) tsi-ari vidzutã i avdzãtã; martur, shait
{ro: martor}
{fr: témoin}
{en: witness}
ex: ai martiri cã ayinja easti a ta?; martirlji giurarã
§ martur (már-turŭ) sm, sf marturã (már-tu-rã), marturi (már-turĭ), marturi/marture (már-tu-ri) – (unã cu martir1)
ex: marturi suntu fadzlji; pot sã scot martur mãhãlãlu ntreg
§ mãrtirii/mãrtirie (mãr-ti-rí-i) sf mãrtirii (mãr-ti-ríĭ) – zborlu dzãs di un martir cã atseali tsi-ari vidzutã i avdzãtã s-featsirã dealihea (tamam ashi cum li dzãtsi el); mãrtirilji, mãrturii
{ro: mărturie}
{fr: témoignage}
{en: testimony}
ex: avea tãljatã noauãli capiti ali lamnji sh-lj-avea adusã trã mãrtirii (ca semnu, ispati)
§ mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) sf mãrtirilji/mãrtirilje (mãr-ti-rí-lji) – (unã cu mãrtirii)
ex: deadi bunã mãrtirilji
§ mãrturii/mãrturie (mãr-tu-rí-i) sf mãrturii (mãr-tu-ríĭ) – (unã cu mãrtirii)
ex: mãrturia-a lor mi-ascãpã
§ mãrtirisescu1 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac zbor (es) ca martur tr-atseali tsi-am vidzutã i avdzãtã (multi ori cu giurat la unã giudicatã); dau (fac mãrtirilji); mãrtirsescu, mãrturisescu
{ro: mărturisi}
{fr: témoigner}
{en: testify}
ex: s-mãrtirisits ealani; singurã ayinja mãrtiriseashti (easi ca martirã) cã easti a mea
§ mãrtirisit1 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – (mãrtiria, zborlu) tsi s-ari dzãsã di martir; (martirlu) tsi ari aspusã atseali tsi ari vidzutã i avdzãtã; mãrtirsit, mãrturisit