DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mustu

mustu (mús-tu) sn musturi (mús-turĭ) – dzama dultsi di-auã (i alti yimishi) chisati ninti ca sã nchiseascã si s-aprindã tra si s-facã yin; shirã (fig: mustu = dzama dultsi cari easi dit itsi yimishi)
{ro: must}
{fr: moût, vin doux}
{en: must (of grapes), unfermented wine}
ex: nica nu s-limpidzã mustul (shira); lji supsi tut mustul

§ mustos (mus-tósŭ) adg mustoasã (mus-tŭá-sã), mustosh (mus-tóshĭ), mustoasi/mustoase (mus-tŭá-si) – mplin di mustu; tsi ari nustimada di mustu (fig: mustos = dzãmos, cu multã dzamã)
{ro: mustos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: purtucãljli shi limonjli tsi nã vinjirã di Sãrunã suntu mustoasi (fig: dzãmoasi)

§ mustusescu (mus-tu-sés-cu) vb IV mustusii (mus-tu-síĭ), mustuseam (mus-tu-seámŭ), mustusitã (mus-tu-sí-tã), mustusiri/mustusire (mus-tu-sí-ri) – chisedz auãli tra s-li fac mustu; fac mustu; mi ncarcu di mustu
{ro: face must, mânji cu must}
{fr: fouler, pressurer le raisin; tacher (souiller) de moût}
{en: press the grapes; stain with must}

§ mustusit (mus-tu-sítŭ) adg mustusitã (mus-tu-sí-tã), mustusits (mus-tu-sítsĭ), mustusiti/mustusite (mus-tu-sí-ti) – (auãli) chisati tra si s-facã mustu; ncãrcat (dãmcusit cu mustu); (fig: mustusit = dãmcusit, chicat)
{ro: făcut must; mânjit cu must}
{fr: foulé, pressuré (raisin); taché (souillé) de moût}
{en: pressed (grapes); stained with must}
ex: timnjatolu mustusit (fig: chicat, dãmcusit cu chicuti) di untuleamni

§ mustusiri/mustusire (mus-tu-sí-ri) sf mustusiri (mus-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mustuseashti tsiva
{ro: acţiunea de a face must, de a se mânji cu must}
{fr: action de fouler, de pressurer le raisin; de se tacher (souiller) de moût}
{en: action of pressing the grapes; of staining with must}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sinjicat

sinjicat (si-nji-cátŭ) adg sinjicatã (si-nji-cá-tã), sinjicats (si-nji-cátsĭ), sinjicati/sinjicate (si-nji-cá-ti) – tsi easti faptu s-aibã unã hromã ca atsea di pi truplu-a omlui cãndu easti agudit vãrtos; tsi ari unã hromã lai pristi tut; tsi ari unã hromã murnã-albastrã ntunicatã pristi trup; vinjit, vinit, murnu, scur
{ro: învineţit}
{fr: bleu foncé; complétement noir}
{en: dark blue}
ex: murlji suntu lãi, sinjicats (vinjits, murnji); timnjatolu easti lai, sinjicat (lãit pristi tut); purta un stranj sinjicat (lai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

timnjamã

timnjamã (thim-njĭá-mã) sf timnjami/timnjame (thim-njĭá-mi) – unã lugurii (scoasã dit arucina datã di-unã soi di arburi tsi crescu, di-aradã, tu locurli caldi) tsi da unã anjurizmã mushatã shi multu vãrtoasã cãndu easti apreasã (ma multu di preftsã tu bisearicã) shi scoati fum cãndu ardi; timeamã;
(expr: fug ca draclu di timnjamã = fug unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu)
{ro: tămâie}
{fr: encens}
{en: incense}
ex: tutã oda nj-afumam cu fumlu di timnjamã; glarlu lo mash unã furtii di timnjamã; tuts dratslji fudzea di nãs, ca di timnjamã
(expr: lãhtãrsits, cãtã iu lã videa ocljilj)

§ timeamã (thi-meá-mã) sf timeami/timeame (thi-meá-mi) – (unã cu timnjamã)
ex: afumã cu timeamã pit casã

§ timnjato (thim-njĭa-tó) sm timnjatadz (thim-njĭa-tádzĭ) – vas di metal acãtsat cu trei singiri (sh-chipri nits) di mãna-a preftului, cari ardi tu el timnjama cãndu psãltiseashti shi lj-arãspãndeashti fumlu tu bisearicã; timnjito; timnjator
{ro: cădelniţă}
{fr: encensoir}
{en: censer}
ex: sh-taha da cu timnjatolu

§ timnjito (thim-nji-tó) sm timnjitadz (thim-nji-tádzĭ) – (unã cu timnjato)
ex: ghiumurli suntu timnjitadzlji

§ timnjator (thim-njĭa-tórŭ) sn timnjatoari/timnjatoare (thim-njĭa-tŭá-ri) – (unã cu timnjato)
ex: deadi cu timnjatorlu

§ timnjitsescu (thim-nji-tsés-cu) (mi) vb IV timnjitsii (thim-nji-tsíĭ), timnjitseam (thim-nji-tseámŭ), timnjitsitã (thim-nji-tsí-tã), timnjitsiri/timnjitsire (thim-nji-tsí-ri) – ardu timnjamã (di-aradã tu timnjato sh-arãspãndescu fumlu tu bisearicã); dau cu timnjatolu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn