DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrnuts1

gãrnuts1 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; cumatã njicã (sãrmã), cãdzutã i aruptã dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunãoarã, sarea i zahãrea; grãnuts, grãntsu, grãts, gãrits, bob
{ro: grăunte, boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
ex: s-bãgã s-adunã, gãrnuts cu gãrnuts, meljlu; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; gãrnuts di sicarã; eara virsati gãrnutsã di misur; s-bãgã s-lu-adunã gãrnuts di gãrnuts; mãcai un gãrnuts di-auã; gãrnuts (cumatã njicã) di timnjamã

§ grãnuts1 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: un grãnuts di grãn; dauã grãnutsã di-auã

§ grãntsu1 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: arucã la gãljinj un pulmu cu grãntsã di misur

§ grãts1 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: avea tsintsi grãtsi (cumãts) di oauã

§ gãrits1 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts1)

§ gãrnutsic1 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãr-nutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: grăunte mic}
{fr: petit grain, petite graine}
{en: small grain}
ex: lacrimã ca un gãrnutsic (ca un gãrnuts njic)

§ gãrnutsedz1 (gãr-nu-tsédzŭ) vb I gãrnutsai (gãr-nu-tsáĭ), gãrnutsam (gãr-nu-tsámŭ), gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsari/gãrnutsare (gãr-nu-tsá-ri) – l-fac (sãrmu) un lucru s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
{ro: granula}
{fr: se couvrir de bubes sur la peau}
{en: granulate}

§ gãrnutsat1 (gãr-nu-tsátŭ) adg gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsats (gãr-nu-tsátsĭ), gãrnutsati/gãrnutsate (gãr-nu-tsá-ti) – tsi s-ari faptã s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

putoari/putoare

putoari/putoare (pu-tŭá-ri) sf putori (pu-tórĭ) – anjurizmã urutã sh-greauã tsi nu lu-ariseashti omlu (sh-cari, multi ori, lu-agnuseashti, l-fatsi s-voamã); amputoari, mputoari, vromã, voahã (fig: putoari = om murdar, lãvos, timbel, nibun)
{ro: putoari}
{fr: puanteur, mauvaise odeur}
{en: stench, foul smell}
ex: nu pots s-bãnedz di putoarea tsi yini di la mushtreacã

§ amputoari/am-putoare (am-pu-tŭá-ri) sf amputori (am-pu-tórĭ) – (unã cu putoari)

§ mputoari/mputoare (mpu-tŭá-ri) sf mputori (mpu-tórĭ) – (unã cu putoari)

§ puturos (pu-tu-rósŭ) adg puturoasã (pu-tu-rŭá-sã), puturosh (pu-tu-róshĭ), puturoasi/puturoase (pu-tu-rŭá-si) – (lucru, hiintsã) cari-anjurzeashti urut, cari da unã-anjurizmã greauã tsi ti fatsi s-vonj; amputsos, mputsos, vrumnjar; (fig: puturos = om tsi easti multu lãvos, linãvos, timbel)
{ro: puturos}
{fr: puant, malpropre}
{en: stinking, dirty}

§ amputsos (am-pu-tsósŭ) adg amputsoasã (am-pu-tsŭá-sã), amputsosh (am-pu-tsóshĭ), amputsoasi/amputsoase (am-pu-tsŭá-si) – (unã cu puturos)

§ mputsos (mpu-tsósŭ) adg mputsoasã (mpu-tsŭá-sã), mputsosh (mpu-tsóshĭ), mputsoasi/mputsoase (mpu-tsŭá-si) – (unã cu puturos)

§ puturushii/puturushie (pu-tu-ru-shí-i) sf puturushii (pu-tu-ru-shíĭ) – loc (om, pravdã i lucru) tsi-amputi, tsi-arãspãndeashti unã voahã greauã; (fig: puturushii = harea tsi-lj fatsi oaminjlji tra s-hibã linãvosh)
{ro: puturoşenie}
{fr: homme ou place puante}
{en: ill-smelling people or place}
ex: lj-aflai tu-unã puturushii di purtsinã

§ amput (am-pútŭ) (mi) vb IV shi II amputsãi (am-pu-tsắĭ) shi amputsii (am-pu-tsíĭ), amputsam (am-pu-tsámŭ) shi amputseam (am-pu-tseámŭ), amputsãtã (am-pu-tsắ-tã) shi amputsitã (am-pu-tsí-tã), amputsãri/amputsãre (am-pu-tsắ-ri) shi amputsiri/amputsire (am-pu-tsí-ri) shi amputsea-ri/amputseare (am-pu-tseá-ri) – arãspãndescu (alas) deavãrliga di mini unã-anjurizmã greauã tsi nu lu-ariseashti omlu; fac tsiva tra s-lja unã voahã greauã; mput, amputsãscu, mputsãscu, ndãhnescu, ndãhãnescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

timnjamã

timnjamã (thim-njĭá-mã) sf timnjami/timnjame (thim-njĭá-mi) – unã lugurii (scoasã dit arucina datã di-unã soi di arburi tsi crescu, di-aradã, tu locurli caldi) tsi da unã anjurizmã mushatã shi multu vãrtoasã cãndu easti apreasã (ma multu di preftsã tu bisearicã) shi scoati fum cãndu ardi; timeamã;
(expr: fug ca draclu di timnjamã = fug unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu)
{ro: tămâie}
{fr: encens}
{en: incense}
ex: tutã oda nj-afumam cu fumlu di timnjamã; glarlu lo mash unã furtii di timnjamã; tuts dratslji fudzea di nãs, ca di timnjamã
(expr: lãhtãrsits, cãtã iu lã videa ocljilj)

§ timeamã (thi-meá-mã) sf timeami/timeame (thi-meá-mi) – (unã cu timnjamã)
ex: afumã cu timeamã pit casã

§ timnjato (thim-njĭa-tó) sm timnjatadz (thim-njĭa-tádzĭ) – vas di metal acãtsat cu trei singiri (sh-chipri nits) di mãna-a preftului, cari ardi tu el timnjama cãndu psãltiseashti shi lj-arãspãndeashti fumlu tu bisearicã; timnjito; timnjator
{ro: cădelniţă}
{fr: encensoir}
{en: censer}
ex: sh-taha da cu timnjatolu

§ timnjito (thim-nji-tó) sm timnjitadz (thim-nji-tádzĭ) – (unã cu timnjato)
ex: ghiumurli suntu timnjitadzlji

§ timnjator (thim-njĭa-tórŭ) sn timnjatoari/timnjatoare (thim-njĭa-tŭá-ri) – (unã cu timnjato)
ex: deadi cu timnjatorlu

§ timnjitsescu (thim-nji-tsés-cu) (mi) vb IV timnjitsii (thim-nji-tsíĭ), timnjitseam (thim-nji-tseámŭ), timnjitsitã (thim-nji-tsí-tã), timnjitsiri/timnjitsire (thim-nji-tsí-ri) – ardu timnjamã (di-aradã tu timnjato sh-arãspãndescu fumlu tu bisearicã); dau cu timnjatolu
{ro: tămâia}
{fr: encenser}
{en: cense, burn incense}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn