Dictsiunar

timisiri/timisire

timisiri/timisire (thi-mi-sí-ri) sf – vedz tu timisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: timisescu

filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã

§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}

§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)

§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}

§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

filutimisiri/filutimisire

filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) sf – vedz tu filotim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: filotim

ndreg1

ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi

§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;
2: (gheli sh-mãcãruri) tsi suntu-adrati; (mãcari) tsi easti bãgatã pri measã;

3: (lucru aspartu) tsi easti mirimitisit;
4: tsi easti etim sh-ashi cum lipseashti tra si s-ducã iuva;
5: tsi s-ari aduchitã cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; tsi s-ari faptã sinfuni cu cariva;
6: tsi s-ari arugatã la cariva tra s-facã un lucru; arugat, puitit, puituit
{ro: dres, aranjat, preparat, reparat, echipat, înţeles, angajat}
{fr: arrangé; préparé; raccomodé; équipé; tombé d’accord; engagé}
{en: arranged, prepared, repaired, ready, agreed, hired}
ex: sãmarlu easti ndreptu (ncãrcat etim); s-hibã ndreptu (etim) trã cali; s-hibã mãcarea ndreaptã (adratã, etimã); cu mumã-sa i ndreptu (tsi lo hãrli di la mã-sa); cu ma nalili stranji ndreaptã (nviscutã, stulsitã); nu escu nica ndreptu (etim); eara ndreptsã (eara arugats) ca huzmicheari

§ ndrepsu (ndrép-su) adg ndreapsã (ndreáp-sã), ndrepshi (ndrép-shi), ndreapsi/ndreapse (ndreáp-si) – (unã cu ndreptu5)

§ ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) sf ndreadziri (ndreá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndreadzi un lucru; bãgari tu-aradã, bãgari di cali; bãgari measa; nãscãrsiri, mirimitisiri, etimisiri, aduchiri, sinfunipsiri, arugari, etc.
{ro: acţiunea de a drege, de a aranja, de a prepara, de a repara, de a echipa, de a (se) înţelege, de a angaja; dregere, aranjare, preparare, reparare, echipare, înţelegere, angajare}
{fr: action d’arranger; de préparer; de raccomoder; d’équiper; de tomber d’accord; d’engager}
{en: action of arranging, of pre-paring, of repairing, of getting ready, of agreing, of hiring}

§ ndridzeari/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) sf ndridzeri (ndri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ nindreptu (nin-drép-tu) adg nindreaptã (nin-dreáp-tã), nindreptsã (nin-drép-tsã), nindreapti/nindreapte (nin-dreáp-ti) –
1: tsi nu li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi nu easti nãscãrsit;
2: (gheli sh-mãcãruri) tsi nu suntu-adrati; (mãcari) tsi nu easti bãgatã pri measã;
3: (lucru aspartu) tsi nu easti mirimitisit;
4: tsi nu easti etim sh-ashi cum lipseashti tra si s-ducã iuva;
5: tsi nu s-ari aduchitã cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; tsi nu s-ari faptã sinfuni cu cariva;
6: tsi nu s-ari arugatã la cariva tra s-facã un lucru
{ro: nearanjat, nepreparat, nereparat, neechipat, neînţeles, neangajat}
{fr: qui n’est pas arrangé (préparé; raccomodé; équipé; tombé d’accord; engagé)}
{en: that has not been arranged (prepared, repaired, ready, agreed, hired)}
ex: hiu nindreptu (nu hiu alãxit tu stranji buni) tri bisearicã

§ ãndreg1 (ãn-drégŭ) (mi) vb III shi II ãndrepshu (ãn-drép-shĭu), ãndridzeam (ãn-dri-dzeámŭ), ãndreaptã (ãn-dreáp-tã) shi ãndreapsã (ãn-dreáp-sã), ãndreadziri/ãndreadzire (ãn-dreá-dzi-ri) shi ãndridzeari/ãndridzeare (ãn-dri-dzeá-ri) – (unã cu ndreg1)

§ ãndreptu5 (ãn-drép-tu) adg ãndreaptã (ãn-dreáp-tã), ãndreptsã (ãn-drép-tsã), ãndreapti/ãndreapte (ãn-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu5)
ex: ca cu tãpor ãndreaptã (nviscutã)

§ ãndrepsu (ãn-drép-su) adg ãndreapsã (ãn-dreáp-sã), ãndrepshi (ãn-drép-shi), ãndreapsi/ãndreapse (ãn-dreáp-si) – (unã cu ndrepsu)

§ ãndreadziri/ãndreadzire (ãn-dreá-dzi-ri) sf ãndreadziri (ãn-dreá-dzirĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ ãndridzea-ri/ãndridzeare (ãn-dri-dzeá-ri) sf ãndridzeri (ãn-dri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ andreg1 (an-drégŭ) (mi) vb III shi II andrepshu (an-drép-shĭu), andridzeam (an-dri-dzeámŭ), andreaptã (an-dreáp-tã) shi andreapsã (an-dreáp-sã), andreadziri/andreadzire (an-dreá-dzi-ri) shi andridzeari/andridzeare (an-dri-dzeá-ri) – (unã cu ndreg1)
ex: andreadzi-ti (fã-ti etim) trã moarti; va li andreg (va li bag di cali) lucrili

§ andreptu5 (an-drép-tu) adg andreaptã (an-dreáp-tã), andreptsã (an-drép-tsã), andreapti/andreapte (an-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu5)

§ andrepsu (an-drép-su) adg andreapsã (an-dreáp-sã), andrepshi (an-drép-shi), andreapsi/andreapse (an-dreáp-si) – (unã cu ndrepsu)

§ andreadziri/andreadzire (an-dreá-dzi-ri) sf andreadziri (an-dreá-dzirĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ andridzeari/andridzeare (an-dri-dzeá-ri) sf andridzeri (an-dri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ dreg (drégŭ) (mi) vb III shi II drepshu (drép-shĭu), dridzeam (dri-dzeámŭ), dreaptã (dreáp-tã) shi dreapsã (dreáp-sã), dreadziri/dreadzire (dreá-dzi-ri) shi dridzeari/dridzeare (dri-dzeá-ri) – (unã cu ndreg1)
ex: tsi dreadzi (ndreadzi) aclo?; drepshu (ndrepshu) dulumãlu

§ dreptu4 (drép-tu) adg dreaptã (dreáp-tã), dreptsã (drép-tsã), dreapti/dreapte (dreáp-ti) – (unã cu ndreptu5)

§ drepsu (drép-su) adg dreapsã (dreáp-sã), drepshi (drép-shi), dreapsi/dreapse (dreáp-si) – (unã cu ndrepsu)

§ dreadziri/dreadzire (dreá-dzi-ri) sf dreadziri (dreá-dzirĭ) – (unã cu ndreadziri)

§ dridzeari/dridzeare (dri-dzeá-ri) sf dridzeri (dri-dzérĭ) – (unã cu ndreadziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

prutimisi/prutimise

prutimisi/prutimise (pru-tí-mi-si) sf prutimisi (pru-tí-misĭ) – ndreptul tsi lu-ari cariva tra s-aleagã (di ma multi lucri), atsel tsi-lj va inima; alidzearea-a unui lucru (tsi easti vrut ma multu) tu loclu-a altui lucru (arisit ma putsãn); omlu i lucrul tsi easti aleptu; lucrul (hiintsa) tsi ari hãrli tsi-l fac tra si s-aflã tu protlu loc trã alidzeari (tu-unã aradã di iu va si s-aleagã un); ndreptul tsi lu-ari un tra s-hibã protlu tu-alidzeari
{ro: preferinţă}
{fr: préférence, préemption}
{en: preference, pre-emption}

§ prutimisescu (pru-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV prutimisii (pru-ti-mi-síĭ), prutimiseam (pru-ti-mi-seámŭ), prutimisitã (pru-ti-mi-sí-tã), prutimisiri/prutimisire (pru-ti-mi-sí-ri) – mi-ariseashti ma multu; l-voi ma multu; prutimsescu
{ro: prefera}
{fr: préférer, aimer mieux}
{en: prefer, like better}

§ prutimisit (pru-ti-mi-sítŭ) adg prutimisitã (pru-ti-mi-sí-tã), pruti-misits (pru-ti-mi-sítsĭ), prutimisiti/prutimisite (pru-ti-mi-sí-ti) – tsi easti arisit ma multu; tsi easti vrut ma multu; prutimsit
{ro: preferat}
{fr: préféré, aimé mieux}
{en: preferred, liked better}

§ prutimisiri/prutimisire (pru-ti-mi-sí-ri) sf prutimisiri (pru-ti-mi-sírĭ) – atsea si s-fatsi cãndu cariva prutimiseashti; prutimsiri
{ro: acţiunea de a prefera; preferare}
{fr: action de préférer, d’aimer mieux}
{en: actiom of preferring, of liking better}

§ prutimsescu (pru-tim-sés-cu) (mi) vb IV prutimsii (pru-tim-síĭ), prutimseam (pru-tim-seámŭ), prutimsitã (pru-tim-sí-tã), prutimsi-ri/prutimsire (pru-tim-sí-ri) – (unã cu prutimisescu)

§ prutimsit (pru-tim-sítŭ) adg prutimsitã (pru-tim-sí-tã), prutimsits (pru-tim-sítsĭ), prutimsiti/prutimsite (pru-tim-sí-ti) – (unã cu prutimisit)

§ prutimsiri/prutimsire (pru-tim-sí-ri) sf prutim-siri (pru-tim-sírĭ) – (unã cu prutimisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

prutimisiri/prutimisire

prutimisiri/prutimisire (pru-ti-mi-sí-ri) sf – vedz tu prutimisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prutimisi

thimisiri/thimisire

thimisiri/thimisire (thi-mi-sí-ri) sf thimisiri (thi-mi-sírĭ) – unã cu timisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: timisiri

thimsiri/thimsire

thimsiri/thimsire (thim-sí-ri) sf thimsiri (thim-sírĭ) – unã cu timisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: timisiri

timisescu

timisescu (thi-mi-sés-cu) vb IV timisii (thi-mi-síĭ), timiseam (thi-mi-seámŭ), timisitã (thi-mi-sí-tã), timisiri/timisire (thi-mi-sí-ri) – nj-aduc aminti, tsãn minti, aburedz, thimisescu, simisescu, fimi-sescu, timsescu, thimsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, numã-tsescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}

§ timisit (thi-mi-sítŭ) adg timisitã (thi-mi-sí-tã), timisits (thi-mi-sítsĭ), timisiti/timisite (thi-mi-sí-ti) – adus aminti, tsãnut minti, thi-misit, etc.
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ timisiri/timisire (thi-mi-sí-ri) sf timisiri (thi-mi-sírĭ) – adutseari aminti, tsãneari minti, thimusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aminti; amintire}
{fr: action de se souvenir}
{en: action of remembering}

§ timsescu (thim-sés-cu) vb IV timsii (thim-síĭ), timseam (thim-seámŭ), timsitã (thim-sí-tã), timsiri/timsire (thim-sí-ri) – (unã cu timisescu)

§ timsit (thim-sítŭ) adg timsitã (thim-sí-tã), timsits (thim-sítsĭ), timsiti/timsite (thim-sí-ti) – (unã cu timisit)

§ timsi-ri/timsire (thim-sí-ri) sf timsiri (thim-sírĭ) – (unã cu timisiri)

§ simisescu (si-mi-sés-cu) vb IV simisii (si-mi-síĭ), simiseam (si-mi-seámŭ), simisitã (si-mi-sí-tã), simisiri/simisire (si-mi-sí-ri) – (unã cu timisescu)

§ simisit (si-mi-sítŭ) adg simisitã (si-mi-sí-tã), simisits (si-mi-sítsĭ), simisiti/simisite (si-mi-sí-ti) – (unã cu timisit)

§ simisiri/simisire (si-mi-sí-ri) sf simisiri (si-mi-sírĭ) – (unã cu timisiri)

§ fimisescu (fi-mi-sés-cu) vb IV fimisii (fi-mi-síĭ), fimiseam (fi-mi-seámŭ), fimisitã (fi-mi-sí-tã), fimisiri/fimisire (fi-mi-sí-ri) – (unã cu timisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn