|
|
tiljan
tiljan (ti-ljĭánŭ) sm – vedz tu tileal
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tilealsucachi/sucache
sucachi/sucache (su-cá-chi) sf sucãchi (su-cắchĭ) – fashi di loc dit un cãsãbã i hoarã, faptã (alãsatã) maxus ca s-aibã loc lumea si s-minã cu cicioarili (ncãlar, cu-amaxea, cu prãvdzãli, etc.), di-aradã strimtã, multu lungã shi ncãltsatã, cari poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; ulitsã, cali, drum, cãrari;
(expr:
1: alag sucãchili = hãlãndurescu dit un loc tu altu ca un vagabondu, nu lucredz, nu fac tsiva, hascu gura di-unã parti sh-di-alantã, birdush, ciuhljan, ciumagarã, etc.;
2: s-ti ved tu sucãchi = s-ti ved cã nu-ai casã, nu-ai iu s-dornji, nu-ai tsi s-mãts shi cirshindalui di la unã casã la-alantã)
{ro: stradă}
{fr: rue}
{en: street}
ex: cãndu tiljanlu grea tu sucachea-ali hoarã; prit sucãchi (ulitsi, cãljuri) dit pulitii; dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti; om dit sucãchi
(expr: om tsi nu-ari casã sh-doarmi pit cãljuri)
tengiri/tengire
tengiri/tengire (tén-gi-ri) sf tengiri (tén-girĭ) – vas ahãndos (di-aradã di bãcãri i tungi) tu cari s-bagã mãcarea la foc; tingire, tingiri, tingeri;
(expr: s-arucuti tengirli shi sh-aflã cãpachea = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sh-aflã atsel (atsea) tsi-lj si uidiseashti)
{ro: tingire, cratiţă}
{fr: casserole}
{en: (stew) pan}
ex: s-nu avdã tsi striga tiljanlu, ciucutea pri un tengiri; sh-aflã cãpachea
(expr: sh-aflã un tsi-lj si uidiseashti)
§ tingire (tin-gi-ré) sm tingireadz (tin-gi-reádzĭ) – (unã cu tengiri)
ex: s-arucuti cãpachea di sh-aflã tingirelu
§ tingiri/tingire (tin-gí-ri) sf tingiri (tin-gírĭ) – (unã cu tengiri)
§ tingeri/tingere (tin-gé-ri) sf tingeri (tin-gérĭ) – (unã cu tengiri)
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili); acumpãrai dauã tingeri di bacrã; bãgãm gãljina tu tingeri; s-arucuti tingerea sh-aflã cãpachea; easti lai ca curlu di tingeri
§ tingirushi/tingirushe (tin-gi-rú-shi) sf pl(?) – tingeri njicã
{ro: crăticioară}
{fr: petite casserole}
{en: small pan}
tileal
tileal (ti-leálŭ) sm tilealj (ti-leáljĭ) – omlu cari, aoa sh-un chiro s-dutsea tu mesea di hoarã, tra s-dzãcã la lumi cu boatsea sãnãtoasã, emrea di la chivernisi icã hãbãrli di tsi s-fatsi tu lumi; tilal, tiljal, tiljan;
(expr: vindu pi tileal = vindu lucri, nuntru tu-unã casã i nafoarã mpãzari, la-atsel tsi plãteashti ma multu)
{ro: telal}
{fr: crieur public}
{en: town crier}
ex: tilealu lo zbor di la-amirãlu; tilealu strigã ca lumea s-nu s-asparã; strigã tilealu cã nu easti volji s-easã cariva noaptea din casã fãrã fineri; lj-si vindurã, tsi-avea, tsi nu-avea, pi tileal; bãgã tileal, cã atsel cari va s-lu-aflã nelu, va s-lja nã mari bãhcishi; s-dutsi la tileal shi-lj dzãtsi
§ tilal (ti-lálŭ) sm tilalj (ti-láljĭ) – (unã cu tileal)
§ tiljal (ti-ljĭálŭ) sm tiljalj (ti-ljĭáljĭ) – (unã cu tileal)
§ tiljan (ti-ljĭánŭ) sm tiljanj (ti-ljĭánjĭ) – (unã cu tileal)
ex: amirãlu bãgã un tiljan s-greascã; amirãlu bãgã tiljan trã cãmila cãlcatã; tiljanlu grea tu sucachea-a ljei; avdzã tsi greashti tiljanlu shi gri, cã nãsã lu-aflã
§ tiljalãchi/tiljalãche (ti-ljĭa-lắ-chi) sf tiljalãchi (ti-ljĭa-lắchĭ) –
1: tehnea di tileal;
2: atsea tsi dzãtsi tilealu tu mesea di hoarã; hãbari, nauã
{ro: meseria de telal; anunţ}
{fr: métier de crieur publique; annonce}
{en: profes-sion of town crier; announcement}
ex: tiljalãchea va s-ai boatsi mari, si s-avdã diparti cãndu stridz; va s-lji si spunã tiljalãchea a ljei (emrea, hãbarea tsi lj-u dzãtsi tiljalu)