|
tilichi/tiliche
tilichi/tiliche (ti-lí-chi) sf tilichi (ti-líchĭ) – nod dishcljis cu cari s-acatsã un hir (unã funi, etc.); tlichi, tiljauã
{ro: nod deschis}
{fr: ganse, noeud courant}
{en: rope handle, loop}
§ tlichi/tliche (tlí-chi) sf tlichi (tlíchĭ) – (unã cu tilichi)
§ tiljauã (ti-ljĭá-ŭã) sf tiljei (ti-ljĭéĭ) – (unã cu tilichi)
chiuti
chiuti (chĭu-tí) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji), chiutadz (chĭu-tádzĭ), chiutoanji/chiutoanje (chĭu-tŭá-nji) – (un) tsi lj-easti fricã di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, dzadila
{ro: fricos}
{fr: craintif, peureux}
{en: timorous, easily frightened}
§ chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf chiuti-lichi (chĭu-ti-líchĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, lãhtarã
{ro: teamă}
{fr: crainte, poltronnerie}
{en: fear}
§ chiutipsescu (chĭu-tip-sés-cu) vb IV chiutipsii (chĭu-tip-síĭ), chiutipseam (chĭu-tip-seámŭ), chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) – mi-aspar lishor di nai ma njiclu lucru; nj-easti fricã s-lu fac un lucru; nj-si curmã curailu; nu-nj tsãni curdeaua (curaua, curlu, etc.)
{ro: (se) speria uşor; pierde curajul}
{fr: avoir peur; perdre son courage; manquer de courage}
{en: be scared; lose courage; have no courage}
§ chiu-tipsit (chĭu-tip-sítŭ) adg chiutipsitã (chĭu-tip-sí-tã), chiutipsits (chĭu-tip-sítsĭ), chiutipsiti/chiutipsite (chĭu-tip-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã lishor curailu; tsi s-ari aspãreatã; tsi easti lãhtãrsit; tsi lj-easti fricã
{ro: care (se) sperie uşor; care şi-a pierdut curajul}
{fr: qui a peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage}
{en: who is scared; who lost courage; who has no courage}
§ chiutipsiri/chiutipsire (chĭu-tip-sí-ri) sf chiutipsiri (chĭu-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chiutipseashti
{ro: acţiunea de a (se) speria uşor; de a pierde curajul}
{fr: action d’avoir peur; de perdre son courage; de manquer de courage}
{en: action of being scared; of losing courage; of having no courage}
chiutilichi/chiutiliche
chiutilichi/chiutiliche (chĭu-ti-lí-chi) sf – vedz tu chiuti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chiutifricã
fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã
§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}
§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros
pirdeshi/pirdeshe
pirdeshi/pirdeshe (pir-dé-shi) sf pirdesh (pir-déshĭ) – lãhtara tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dealihea i minciunos); aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, chiutilichi
{ro: spaimă, frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: tricu pirdesha (frica) aestã
thilichi/thiliche
thilichi/thiliche (thi-lí-chi) sf thilichi (thi-líchĭ) – unã cu tilichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tilichitiljauã
tiljauã (ti-ljĭá-ŭã) sf – vedz tu tilichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tilichitlichi/tliche
tlichi/tliche (tlí-chi) sf – vedz tu tilichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tilichi