DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

mescu

mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi

§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin

§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
ex: meashtiri (chirãsea!): dzatsi oi vindush!; di la meashtiri avea adunatã vãrã sutã di flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sirmã2

sirmã2 (sír-mã) sf sirmati/sirmate (sír-ma-ti) shi sirmuri (sír-nurĭ) shi sirnji (sír-nji) – hir di metal (di cilechi, bãcãri, asimi, malamã, etc.); hir di metal prit cari treatsi zborlu pitricut cu tilefunlu di la un loc la altu; hir di metal prit cari s-pitreatsi tilegraflu; teli
{ro: sârmă}
{fr: fil métallique; fil télégraphique}
{en: wire}
ex: sirmã di-asimi; pitricu hãbari pri sirmã (hirlu di tilegraf, teli)

§ sãrmã2 (sắr-mã) sf sãrmi/sãrme (sắr-mi) – (unã cu sirmã2)
ex: purtã multu chiro chiurcu cusut cu sãrmã (hir di-amalãmã); sãrma (hirlu di-amalãmã) easti scumpu

§ sirmatiro (sir-ma-ti-ró) sm sirmatiradz (sir-ma-ti-rádzĭ) – lucrãtura (chindisirea) tsi s-fatsi (ti mushiteatsã) cu hiri multu suptsãri di-amalamã (di-asimi, etc.) alichiti pri lucri di metal (giuvairi, apali, etc.); sermai
{ro: filigran}
{fr: filigrane, de fil de fer}
{en: filigree}
ex: bizilicã di malamã lucratã cu sirmatiro; timsi pala lucratã cu sirmatiro

§ sermai/ser-mae (ser-má-i) sf sermãi (ser-mắĭ) – (unã cu sirmatiro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

telj

telj (téljĭŭ) sn tealji/tealje (teá-lji) shi teljuri (té-ljĭurĭ) –
1: hirili di-amalamã i di-asimi tsi li poartã pri perlu din cap (multi ori tu loc di zãvon) nveasta nauã;
2: sirma (coarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; coardã;
3: hãlati faptã di trei pãrtsã: (i) prota parti tsi toarnã zboarã tu seamni electro-magnetitsi (tsi pãrãstisescu aesti zboarã) tra s-li pitreacã dit un loc, (ii) andaua parti, unã sirmã prit cari trec aesti seamni, shi (iii) unã parti dit soni tsi aproachi seamnili electro-magnetitsi tu-un altu loc, multu ndipãrtat, tra s-li toarnã seamnili nãpoi tu zboarãli di ma ninti; cartea cu zboarãli (hãbãrli) pitricuti prit aestã hãlati; tilegraf, tiligraf, tiligrafii, tel, teli, tiligramã;
(expr: bat un telj = pitrec unã tiligramã)
{ro: beteală; coardă (vioară); telegraf, telegramă}
{fr: flot de fils d’or que les jeunes mariées portent en guise de voile; corde (de violon); télégraphe, télégramme}
{en: tinsel (worn by brides on their hair); corde (violin); telegraph, telegram}
ex: nveasta nauã purta teljlu n fatsã; cu curunã shi cu teljuri; nveastã cu teljurli pi fatsã; cu zãvon, n cap cu teljuri; cu per mushat ca tealji; ca dit telj (coardã) di mandulin; cu posta i pri telj (cu tilegraflu); amirãlu telj bãtu (tel, tiligramã pitricu) troarã shi surãrli cu numa Marii s-aflarã; nj-pitricu shtiri pi telj (cu tilegraflu)

§ tiligraf (ti-li-gráfŭ) sn tiligrafi/tiligrafe (ti-li-grá-fi) – hãlati faptã di trei pãrtsã: (i) unã parti tsi toarnã zboarã tu seamni electro-magnetitsi tsi suntu pitricuti dit un loc (ca seamni electro-magnetitsi tsi pãrãstisescu zboarã), (ii) unã sirmã prit cari suntu pitricuti (trec) aesti seamni, shi (iii) unã parti tsi aproachi seamnili electro-magnetitsi tu-un altu loc, multu ndipãrtat (tra s-li toarnã nãpoi tu zboarã); cartea cu zboarãli (hãbãrli) pitricuti prit aestã hãlati; tilegraf, tiligrafii, tel, teli, telj, tiligramã;
(expr: bat un telj = pitrec unã tiligramã)
{ro: telegraf, telegramă}
{fr: télégraphe, télégramme}
{en: telegraph, telegram}
ex: bãtu tiligraflu (pitricu tiligrami) tu tuti pãrtsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn