DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tileal

tileal (ti-leálŭ) sm tilealj (ti-leáljĭ) – omlu cari, aoa sh-un chiro s-dutsea tu mesea di hoarã, tra s-dzãcã la lumi cu boatsea sãnãtoasã, emrea di la chivernisi icã hãbãrli di tsi s-fatsi tu lumi; tilal, tiljal, tiljan;
(expr: vindu pi tileal = vindu lucri, nuntru tu-unã casã i nafoarã mpãzari, la-atsel tsi plãteashti ma multu)
{ro: telal}
{fr: crieur public}
{en: town crier}
ex: tilealu lo zbor di la-amirãlu; tilealu strigã ca lumea s-nu s-asparã; strigã tilealu cã nu easti volji s-easã cariva noaptea din casã fãrã fineri; lj-si vindurã, tsi-avea, tsi nu-avea, pi tileal; bãgã tileal, cã atsel cari va s-lu-aflã nelu, va s-lja nã mari bãhcishi; s-dutsi la tileal shi-lj dzãtsi

§ tilal (ti-lálŭ) sm tilalj (ti-láljĭ) – (unã cu tileal)

§ tiljal (ti-ljĭálŭ) sm tiljalj (ti-ljĭáljĭ) – (unã cu tileal)

§ tiljan (ti-ljĭánŭ) sm tiljanj (ti-ljĭánjĭ) – (unã cu tileal)
ex: amirãlu bãgã un tiljan s-greascã; amirãlu bãgã tiljan trã cãmila cãlcatã; tiljanlu grea tu sucachea-a ljei; avdzã tsi greashti tiljanlu shi gri, cã nãsã lu-aflã

§ tiljalãchi/tiljalãche (ti-ljĭa-lắ-chi) sf tiljalãchi (ti-ljĭa-lắchĭ) –
1: tehnea di tileal;
2: atsea tsi dzãtsi tilealu tu mesea di hoarã; hãbari, nauã
{ro: meseria de telal; anunţ}
{fr: métier de crieur publique; annonce}
{en: profes-sion of town crier; announcement}
ex: tiljalãchea va s-ai boatsi mari, si s-avdã diparti cãndu stridz; va s-lji si spunã tiljalãchea a ljei (emrea, hãbarea tsi lj-u dzãtsi tiljalu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

peaticã

peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi

§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã

§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea

§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi

§ mpeatic (mpeá-ticŭ) (mi) vb I mpiticai (mpi-ti-cáĭ), mpiticam (mpi-ti-cámŭ), mpiticatã (mpi-ti-cá-tã), mpitica-ri/mpiticare (mpi-ti-cá-ri) – bag un peatic; mirimitisescu cu peatitsi un lucru aruptu i aspartu (stranj, pãrpodz, pãputsã arupti, lucri asparti, etc.);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn