tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã
§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}
§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
ex: o, lai, tihilai (corbu, ermu) armãn!; tsi ti fats tini, lai sh-tihilai; iu plãndzea shi s-dinjica, ca laili sh-ca tihilaili; om tihilai (arãu) easti; nu shi shtea corbul sh-tihilailu tsi sh-lu-ashteaptã; ts-fug tuts, agiunj, tãlãits, ca lailji sh-tihilailji!
§ tihisescu (ti-hi-sés-cu) (mi) vb IV tihisii (ti-hi-síĭ), tihiseam (ti-hi-seámŭ), tihisitã (ti-hi-sí-tã), tihisiri/tihisire (ti-hi-sí-ri) – tihea (ugoada) fatsi tra s-adar (icã si s-adarã) un lucru ashi cum s-featsi; (tihea fatsi tra) s-mi-adun cu cariva; ugudescu, tihiusescu, astãhisescu, alãhãescu, andãmusescu, astalj, stãvrusescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: (se) întâmpla; întâlni (se găsi) din întâmplare}
{fr: advenir; rencontrer (se trouver) par hasard}
{en: happen, be somewhere (or meet someone) by chance}
ex: s-tihisi (caishti cum s-featsi) cã avea oclji bunj; ashi s-tihisi (s-featsi) cã mi-adunai cu el; s-tihisi (tihea fatsi ca) s-trec sh-io pri-aclo; cara s-tihisi ashi, tsi puteam s-fãtsem?; nj-si tihisi aestã; vruta n cali-u tihisim (u-aflãm, u-astãhisim, u-andãmusim, u-astãljem); aestã tihisi multã anapudã sh-u bãtea mãrata di featã ti ici tsiva; bãgã s-aspunã tsi-lj si tihisi, cum s-bãtu sh-cum u lãvui pri dzidzitic; lji spusi a tatã-sui tuti cãti ãlj si tihisirã tu hoara iu eara; vru s-veadã s-nu-lj si tihiseascã tsiva a gionilui-aleptu
§ tihisit (ti-hi-sítŭ) adg tihisitã (ti-hi-sí-tã), tihisits (ti-hi-sítsĭ), tihisiti/tihisite (ti-hi-sí-ti) – tsi s-ari faptã dupã cum s-tihisi (dupã cum easti datã di la Dumnidzã); tihiusit, ugudit, astãhisit, alãhãit, andãmusit, astãljat, stãvrusit, cunushtusit, mpi-cheat
{ro: întâmplat; întâlnit (găsit) din întâmplare}
{fr: advenu; rencontré (trouvé) par hasard}
{en: happened, been somewhere (or met someone) by chance}
§ tihisiri/tihisire (ti-hi-sí-ri) sf tihisiri (ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tihiseashti tsiva; tihiusiri, ugudiri, astãhisiri, alãhãiri, andãmusiri, astãljari, stãvrusiri, cunushtusiri, mpicheari; ugoadã
{ro: acţiunea de a (se) întâmpla; întâmplare; întâlnire (găsire) din întâmplare}
{fr: hasard; action d’advenir quelque chose; de rencontrer (trouver) par hasard}
{en: chance; action of happening, of being somewhere (or meeting someone) by chance}
§ tihiusescu (ti-hĭu-sés-cu) (mi) vb IV tihiusii (ti-hĭu-síĭ), tihiuseam (ti-hĭu-seámŭ), tihiusitã (ti-hĭu-sí-tã), tihiusiri/tihiusire (ti-hĭu-sí-ri) – (unã cu tihisescu)
§ tihiusit (ti-hĭu-sítŭ) adg tihiusitã (ti-hĭu-sí-tã), tihiusits (ti-hĭu-sítsĭ), tihiusiti/tihiusite (ti-hĭu-sí-ti) – (unã cu tihi-sit)
§ tihiusiri/tihiusire (ti-hĭu-sí-ri) sf tihiusiri (ti-hĭu-sírĭ) – (unã cu tihisiri)
