{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}

§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
ex: o, lai, tihilai (corbu, ermu) armãn!; tsi ti fats tini, lai sh-tihilai; iu plãndzea shi s-dinjica, ca laili sh-ca tihilaili; om tihilai (arãu) easti; nu shi shtea corbul sh-tihilailu tsi sh-lu-ashteaptã; ts-fug tuts, agiunj, tãlãits, ca lailji sh-tihilailji!

§ tihisescu (ti-hi-sés-cu) (mi) vb IV tihisii (ti-hi-síĭ), tihiseam (ti-hi-seámŭ), tihisitã (ti-hi-sí-tã), tihisiri/tihisire (ti-hi-sí-ri) – tihea (ugoada) fatsi tra s-adar (icã si s-adarã) un lucru ashi cum s-featsi; (tihea fatsi tra) s-mi-adun cu cariva; ugudescu, tihiusescu, astãhisescu, alãhãescu, andãmusescu, astalj, stãvrusescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: (se) întâmpla; întâlni (se găsi) din întâmplare}
{fr: advenir; rencontrer (se trouver) par hasard}
{en: happen, be somewhere (or meet someone) by chance}
ex: s-tihisi (caishti cum s-featsi) cã avea oclji bunj; ashi s-tihisi (s-featsi) cã mi-adunai cu el; s-tihisi (tihea fatsi ca) s-trec sh-io pri-aclo; cara s-tihisi ashi, tsi puteam s-fãtsem?; nj-si tihisi aestã; vruta n cali-u tihisim (u-aflãm, u-astãhisim, u-andãmusim, u-astãljem); aestã tihisi multã anapudã sh-u bãtea mãrata di featã ti ici tsiva; bãgã s-aspunã tsi-lj si tihisi, cum s-bãtu sh-cum u lãvui pri dzidzitic; lji spusi a tatã-sui tuti cãti ãlj si tihisirã tu hoara iu eara; vru s-veadã s-nu-lj si tihiseascã tsiva a gionilui-aleptu

§ tihisit (ti-hi-sítŭ) adg tihisitã (ti-hi-sí-tã), tihisits (ti-hi-sítsĭ), tihisiti/tihisite (ti-hi-sí-ti) – tsi s-ari faptã dupã cum s-tihisi (dupã cum easti datã di la Dumnidzã); tihiusit, ugudit, astãhisit, alãhãit, andãmusit, astãljat, stãvrusit, cunushtusit, mpi-cheat
{ro: întâmplat; întâlnit (găsit) din întâmplare}
{fr: advenu; rencontré (trouvé) par hasard}
{en: happened, been somewhere (or met someone) by chance}

§ tihisiri/tihisire (ti-hi-sí-ri) sf tihisiri (ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tihiseashti tsiva; tihiusiri, ugudiri, astãhisiri, alãhãiri, andãmusiri, astãljari, stãvrusiri, cunushtusiri, mpicheari; ugoadã
{ro: acţiunea de a (se) întâmpla; întâmplare; întâlnire (găsire) din întâmplare}
{fr: hasard; action d’advenir quelque chose; de rencontrer (trouver) par hasard}
{en: chance; action of happening, of being somewhere (or meeting someone) by chance}

§ tihiusescu (ti-hĭu-sés-cu) (mi) vb IV tihiusii (ti-hĭu-síĭ), tihiuseam (ti-hĭu-seámŭ), tihiusitã (ti-hĭu-sí-tã), tihiusiri/tihiusire (ti-hĭu-sí-ri) – (unã cu tihisescu)

§ tihiusit (ti-hĭu-sítŭ) adg tihiusitã (ti-hĭu-sí-tã), tihiusits (ti-hĭu-sítsĭ), tihiusiti/tihiusite (ti-hĭu-sí-ti) – (unã cu tihi-sit)

§ tihiusiri/tihiusire (ti-hĭu-sí-ri) sf tihiusiri (ti-hĭu-sírĭ) – (unã cu tihisiri)

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

{ro: acţiunea de a afla; de a găsi, de a întâlni; aflare; găsire; descoperire; întâlnire; naştere}
{fr: action de trouver, de découvrir; d’apprendre; de rencontrer; de naître}
{en: action of finding, of discovering; of learning; of meeting; of being born}
ex: ma tr-aflari, nu lu-aflãm

§ aflãtor (a-flã-tórŭ) adg aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri), aflãtori (a-flã-tórĭ), aflãtoari/aflãtoare (a-flã-tŭá-ri) – atsel tsi aflã
{ro: acel care află, găseşte, descoperă, etc.}
{fr: celui qui trouve, découvre, apprends, etc.}
{en: the one who finds, discovers, learns, meets, etc.}

§ agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) sf agiundziri (a-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiundzi iuva (cãndu s-ari adunatã cu cariva, cari ari amintatã, etc.); asiri, fãtseari, aprucheari, cutseari, etc.
{ro: acţiunea de a ajunge, de a atinge, etc.; ajungere; atingere; devenire; egalare; învingere; coacere; etc.}
{fr: action d’arriver, de rejoindre; de devenir; d’égaler; de vaincre; de mûrir, etc.)}
{en: action of arriving, of joining; of becoming; of equaling; of defeating; of maturing; etc.)}

§ agiundzeari/agiundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) sf agiundzeri (a-gĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

§ agiumtã (a-gĭúm-tã) sf fãrã pl – agiundzeari
{ro: ajungere, sosire}
{fr: ar-rivée}
{en: arrival}
ex: unã agiumtã (unã tsi-agiumsi; unãshunã dupã agiundzeari) aoatsi

§ neagiumtu (nea-gĭúm-tu) adg neagiumtã (nea-gĭúm-tã), neagiumtsã (nea-gĭúm-tsã), neagium-ti/neagiumte (nea-gĭúm-ti) – tsi nu-ari agiumtã; tsi nu s-ari adunatã cu cariva; (fig: neagiumtu = (i) tsi nu easti asit; nifaptu, nicoptu, nicriscut; (ii) tsi nu-ari faptã aveari, tsi nu-ari acãtsatã usãndzã)
{ro: neajuns; necopt}
{fr: qui n’est pas arrivé; qui n’a pas mûri; qui n’a pas grandi}
{en: who did nor arrive yet; who has not grown, has not matured yet}
ex: amintã nã featã neagiumtã (fig: cari vinji ninti di noauã mesh); mer neagiumtu (fig: nicoptu); s-lu ljartã cã easti nica neagiumtu (cã nu-ari criscutã ninga); neagiumtu ghini shi na! acatsã nã bumbunidzari sh-nã furtunã

§ neagiumsu (nea-gĭúm-su) adg neagiumsã (nea-gĭúm-sã), neagiumshi (nea-gĭúm-shi), neagiumsi/neagiumse (nea-gĭúm-si) – (unã cu neagiumtu)

§ neagiundziri/neagiundzire (nea-gĭún-dzi-ri) sf neagiundziri (nea-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-agiundzi iuva
{ro: acţiunea de a nu ajunge; neajungere; nematurizare}
{fr: action de ne pas arriver; de ne pas mûrir}
{en: action of not arriving; of not maturing}

§ neagiundzeari/nea-giundzeare (nea-gĭun-dzeá-ri) sf neagiundzeri (nea-gĭun-dzérĭ) – (unã cu neagiundziri)

§ paragiungu (pá-ra-gĭún-gu) vb III shi II paragiumshu (pá-ra-gĭúm-shĭu), paragiundzeam (pá-ra-gĭun-dzeámŭ), paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã) shi paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) shi paragiun-dzeari/paragiundzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) – easti (nj-agiundzi) ma multu dicãt lipseashti; (fig: (fructul) paragiundzi = (fructul) s-coatsi multu, aseashti multu, s-paracoatsi)
{ro: fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: être plus que suffisant}
{en: become more than necessary}
ex: paragiumsirã (fig: s-coapsirã multu) poamili

§ paragiumtu (pá-ra-gĭúm-tu) adg paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiumtsã (pá-ra-gĭúm-tsã), paragiumti/paragiumte (pá-ra-gĭúm-ti) – tsi-agiundzi ma multu dicãt lipseashti; tsi easti di primansus
{ro: care este mai mult decât destul}
{fr: qui est plus que suffisant}
{en: that became more than necessary}

§ paragiumsu (pá-ra-gĭúm-su) adg paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã), paragiumshi (pá-ra-gĭúm-shi), paragiumsi/paragiumse (pá-ra-gĭúm-si) – (unã cu paragiumtu)

§ paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) sf paragiundziri (pá-ra-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ma multu dicãt lipseashti
{ro: acţiunea de a fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: action d’être plus que suffisant}
{en: action of becoming more than necessary}

§ paragiundzeari/paragiun-dzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) sf paragiundzeri (pá-ra-gĭun-dzérĭ) – (unã cu paragiundziri)

§ ajungu (a-jĭún-gu) vb III shi II ajum-shu (a-jĭúm-shĭu), ajundzeam (a-jĭun-dzeámŭ), ajumsã (a-jĭúm-sã) shi ajumtã (a-jĭúm-tã), ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) shi ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) – (unã cu agiungu)

§ ajumtu (a-jĭúm-tu) adg ajumtã (a-jĭúm-tã), ajumtsã (a-jĭúm-tsã), ajumti/ajumte (a-jĭúm-ti) – (unã cu agiumtu)

§ ajumsu (a-jĭúm-su) adg ajumsã (a-jĭúm-sã), ajumshi (a-jĭúm-shi), ajumsi/ajumse (a-jĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

§ ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) sf ajundziri (a-jĭún-dzirĭ) – (unã cu agiundziri)

§ ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) sf ajundzeri (a-jĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit
(expr: agudit di minti, glar)

§ agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) sf agudiri (a-gu-dírĭ) – atsea tsi fatsi icã pati cariva cari easti agudit; luviri, mprãnjiri, cruiri, pãliri, ciucutiri, lãvuiri
{ro: acţiunea de a lovi, de a atinge, de a răni; lovire, atingere; rănire}
{fr: action d’atteindre, de toucher, de frapper; de blesser}
{en: action of hitting, of striking, of wounding}

§ agudeari/agu-deare (a-gu-deá-ri) sf aguderi (a-gu-dérĭ) – (unã cu agudiri)

§ aguditurã (a-gu-di-tú-rã) sf agudituri (a-gu-di-túrĭ) – atsea cu tsi armãni (cu tsi s-amintã) cariva dupã tsi easti agudit; goadã, agudiri
{ro: lovitură}
{fr: coup}
{en: hit, stroke}

§ goadã (gŭá-dã) sf goadi/goade (gŭá-di) – (unã cu aguditurã)
ex: ma goada (aguditura, agudirea) nu eara trã sculari; nj-featsi nã goadã (mi-agudi); mi-agudii shi di goadã vrea-nj crep; unã goad (aguditurã), sh-aoa fac sotslj-a zmeului; cu tutã goada tsi-lj fãtsea, nu cãdea

§ pugudescu (pu-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II pugudii (pu-gu-díĭ), pugudeam (pu-gu-deámŭ), puguditã (pu-gu-dí-tã), pugudiri/pu-gudire (pu-gu-dí-ri) shi pugudeari/pugudeare (pu-gu-deá-ri) – (unã cu agudescu)

§ pugudit (pu-gu-dítŭ) adg puguditã (pu-gu-dí-tã), pugudits (pu-gu-dítsĭ), puguditi/pugudite (pu-gu-dí-ti) – (unã cu agudit)

§ pugudiri/pugudire (pu-gu-dí-ri) sf pugudiri (pu-gu-dírĭ) – (unã cu agudiri)

§ pugudeari/pugudeare (pu-gu-deá-ri) sf puguderi (pu-gu-dérĭ) – (unã cu agudiri)

§ apugudescu (a-pu-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II apugudii (a-pu-gu-díĭ), apugudeam (a-pu-gu-deámŭ), apuguditã (a-pu-gu-dí-tã), apugudiri/apugudire (a-pu-gu-dí-ri) shi apugudeari/apugudeare (a-pu-gu-deá-ri) – agudescu (agiungu iuva, etc.) tamam tu oara cãndu lipseashti; nj-agiungu scupolu; tihisescu
{ro: atinge (scopul); ajunge la momentul bun}
{fr: atteindre (le but); arriver au bon moment}
{en: reach (a goal); arrive at the right moment}
ex: u-apugudii (u tihisii) ghini

§ apugudit (a-pu-gu-dítŭ) adg apuguditã (a-pu-gu-dí-tã), apugudits (a-pu-gu-dítsĭ), apuguditi/apugudite (a-pu-gu-dí-ti) – tsi sh-ari agiumtã scupolu; tsi ari aguditã (agiumtã iuva, etc.) tu oara tsi lipsea; tihisit
{ro: atins (scopul); ajuns la momentul bun}
{fr: atteint (le but); arrivé au bon moment}
{en: reached (a goal); arrived at the right moment}

§ apugudi-ri/apugudire (a-pu-gu-dí-ri) sf apugudiri (a-pu-gu-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un apugudeashti tsiva; tihisiri
{ro: acţiunea de a atinge (scopul); de a ajunge la momentul bun}
{fr: action d’atteindre (le but); d’arriver au bon moment}
{en: action of reaching (a goal); of arriving at the right moment}
ex: ahtari apugudiri (tihisiri) tsi lj-ai faptã!

§ apugudeari/apugudeare (a-pu-gu-deá-ri) sf apuguderi (a-pu-gu-dérĭ) – (unã cu apugudiri)

ex: acãtsarã s-caftã cãt ma ahãnda

§ ahunda (a-hun-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ hãndos2 (hãn-dósŭ) adv – (unã cu ahãndos2)
ex: hãndos cum bumbuneadzã!

§ ahanda (a-han-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ handa (han-dá) adv – (unã cu hãndos2)
ex: zburashti handa (ahãndos)

§ ahãn-dusescu (a-hãn-du-sés-cu) (mi) vb IV ahãndusii (a-hãn-du-síĭ), ahãnduseam (a-hãn-du-seámŭ), ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama ahãn-dos; ahundusescu, hãndãcusescu, adãntsescu, afundusescu, fun-dusescu, afundedz, vutsescu; (fig: ahãndusescu = fac pri cariva si s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; lj-aspargu bana-a unui shi-l fac si s-aducheascã stuhinat, corbu, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, creuser, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: s-ti pindzea draclu sã ncalits pri-atsel lailu, ti-ahãndusea tu lumea-alantã di sum loc; cãndu imna, s-ahãndusea loclu; parcã lu-avea ahundusitã loclu

§ ahãndusit (a-hãn-du-sítŭ) adg ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusits (a-hãn-du-sítsĭ), ahãndusiti/ahãndusite (a-hãn-du-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama ahãndos; ahundusit, hãndãcusit, adãntsit, afundusit, fundusit, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}
ex: cu ocljilj ahãndusits ãn cap (fig: tsi s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)

§ ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) sf ahãndusiri (a-hãn-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahunduseashti tsiva; ahundusiri, hãndãcusiri, adãntsiri, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ ahundusescu (a-hun-du-sés-cu) (mi) vb IV ahundusii (a-hun-du-síĭ), ahunduseam (a-hun-du-seámŭ), ahundusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusiri/ahun-dusire (a-hun-du-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: canda lu-avea ahundusitã loclu

§ ahundusit (a-hun-du-sítŭ) adg ahun-dusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusits (a-hun-du-sítsĭ), ahundusi-ti/ahundusite (a-hun-du-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-sí-ri) sf ahundusiri (a-hun-du-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ hãndãcusescu (hãn-dã-cu-sés-cu) (mi) vb IV hãndãcusii (hãn-dã-cu-síĭ), hãndãcuseam (hãn-dã-cu-seámŭ), hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusi-ri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: l-hãndãcusii (fig: l-curbisii, l-loai pi zvercã); hãndãcusea-ti!

§ hãndãcusit (hãn-dã-cu-sítŭ) adg hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusits (hãn-dã-cu-sítsĭ), hãndãcusiti/hãndãcusite (hãn-dã-cu-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ hãndãcusiri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) sf hãndãcusiri (hãn-dã-cu-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

(expr: dzãnili) trei; agudit di albi
(expr: dzãni); trã Stã-Vinjiri va ishim tu albi
(expr: stranji albi); ishii cu fatsa albã
(expr: fãrã stepsu)

§ albat (al-bátŭ) adg albatã (al-bá-tã), albats (al-bátsĭ), albati/albate (al-bá-ti) – (unã cu albu)
ex: cari-i ma albatã (albã)?

§ albeatsã (al-beá-tsã) sf albets (al-bétsĭ) –
1: harea tsi fatsi lucrul tra s-hibã albu; algheatsã;
2: partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albush;
3: bueaua (pulbirea, pudra) albã tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati
{ro: albeaţă; albuşul de ou; fard alb}
{fr: blancheur; blanc d’oeuf; fard blanc}
{en: whiteness; egg-white; white make-up}
ex: albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); oulu ari croc (partea galbinã) shi albeatsã (partea albã); sh-deadi cu albetsuri (pudrã albã di fatsã); sh-bãgã albeatsã pri fatsã; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti

§ algheatsã (al-ghĭá-tsã) sf alghets (al-ghĭétsĭ) – (unã cu albeatsã)
ex: algheatsa-a neauãljei; s-nu mi schinã pisti fatsã cã-nj lja algheatsa sh-arushatsa

§ albush1 (al-búshĭŭ) sn albushi/albushe (al-bú-shi) shi albushuri (al-bú-shĭurĭ) – partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albeatsã
{ro: albuşul de ou}
{fr: blanc d’oeuf}
{en: egg-white}

§ alber (al-bérŭ) adg alberã (al-bé-rã), alberi (al-bérĭ), alberi/albere (al-bé-ri) – cu perlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush
{ro: blond}
{fr: blond}
{en: blond}
ex: feata-atsea alberã (arusã); era cu perlu-alber

§ albush2 (al-búshĭŭ) adg albushi/albushe (al-bú-shi), albush (al-búshĭ), albushi/albushe (al-bú-shi) – (unã cu alber)

§ alburiu (al-bu-ríŭ) adg alburii (al-bu-rí-i), alburii (al-bu-ríĭ), alburii (al-bu-ríĭ) – unã hromã tsi da ca pi albã-sivã tsi sh-u-adutsi niheamã cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului
{ro: alburiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: tserlu easti alburiu (tsi da ca pi albu-siv)

§ alghescu (al-ghĭés-cu) vb IV alghii (al-ghíĭ), algheam (al-ghĭámŭ), alghitã (al-ghí-tã), alghiri/alghire (al-ghí-ri) – fac un lucru tra s-hibã albu; buisescu un lucru tu albu; mi ved albu; (fig:
1: alghescu = (i) mi fac hãrios; (ii) aspel stranjili sh-li fac curati (albi); (iii) nj-si fac perlji alghi, aushescu; (iv) algheashti = apirã, creapã dzua; (v) algheashti = s-alãnceashti di diparti; expr:
2: nj-alghescu ocljilj (di foami) = nu mata pot s-aravdu;
3: nj-alghescu perlji = aushescu;
4: nj-algheashti fatsa = mi fac om tinjisit;
5: alghii noaptea; avui nã noapti albã = avui nã noapti nidurnjitã; nu durnjii tutã noaptea;
6: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish)
{ro: albi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: vedz tu munti iu algheashti (iu s-veadi albã) atsea bãrtsiri?; algheashti (fig: s-alãnceashti di diparti) unã hoarã aclo largu; pãn iu neurli alghescu; pãnã s-algheascã (fig: s-aushascã) bãrbat-nju; alghii (fig: aushii) pãnã s-ti nvets; cãndu lihoana s-dutsea tu vãrã casã cu natlu n bratsã, nicuchira-a atsiljei casã lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu lãnã albã, tra s-aushascã; s-duc s-algheascã (fig: s-aspealã stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-ausheshti ghini, s-bãnedz hãrioasã), hilja-a mea; s-bãneadzã pãnã s-algheascã (fig: pãnã s-aushascã, pãnã va-lj si facã perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s-ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats-vã, cã alghi (fig: apiri) nafoarã; alghi (fig: apiri) di nghios; nj-alghirã ocljilj di foami (acats pãndzinã la oclji di foami; escu multu-agiun); cãndu va ts-algheascã ocljilj di foami
(expr: cãndu nu va mata pots s-aravdzã di-agiun tsi eshti); trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: nu mata pot di dorlu-a lor)

§ alghit (al-ghítŭ) adg alghitã (al-ghí-tã), alghits (al-ghítsĭ), alghiti/alghite (al-ghí-ti) – tsi easti faptu tra s-aspunã albu; tsi easti hãrios; tsi-ari aushitã; tsi ari apiritã
{ro: albit}
{fr: blanchi, vieilli}
{en: whitened, who became old}
ex: easti multu-alghit (fig: multu-aushit)

§ alghiri/alghire (al-ghí-ri) sf alghiri (al-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu algheashti tsiva, etc.
{ro: acţiunea de a albi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}

§ alghiturã (al-ghi-tú-rã) sf alghituri (al-ghi-túrĭ) – un stranj (cãmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspealã; aushatic
{ro: albitură}
{fr: blanchissure}
{en: washing}

(expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea
(expr: eara, s-afla) iuva; ashteaptã, nu-ari
(expr: nu easti aoa, nu s-veadi); shi Stamula nu-ari
(expr: nu easti)!; nu lu-ari iuva
(expr: nu s-aflã, nu easti iuva); Doamne, tsi nu lu-ari
(expr: tsi nu s-aspuni, nu da cap)!; iu s-dusi? tsi nu lu-ari
(expr: cãtse nu easti si s-veadã aoa)?; nu lu-ari
(expr: nu s-veadi) s-yinã!; tsi nu sh-lu-ari
(expr: iu easti), tsi nu sh-lu-ari (tsi nu s-veadi), gionili-a meu, laea si-nj yinã?; aoa lj-ari
(expr: aoa-lj veadi), aclo lj-ari
(expr: aclo lj-acatsã)

§ avut1 (a-vútŭ) adg avutã (a-vú-tã), avuts (a-vútsĭ), avuti/avute (a-vú-ti) – tsi easti tsãnut ca a lui
{ro: avut}
{fr: possédé}
{en: owned}

§ aveari1/aveare (a-veá-ri) sf averi (a-vérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ari tsiva
{ro: acţiunea de a avea}
{fr: action de posséder}
{en: action of owning}

§ avut2 (a-vútŭ) adg avutã (a-vú-tã), avuts (a-vútsĭ), avuti/avute (a-vú-ti) – tsi ari multã aveari (avutsami, tutiputã); bugat, mbugat, arhundu, arhundã, zinghin, tsinghin, nicuchir;
(expr: aruptu di-avut = multu-avut; avut, multu di multu)
{ro: bogat}
{fr: riche}
{en: rich}
ex: avut (bugat), avut (bugat), aruptu (multu di multu avut)!; ninvitsatlu, cãt avut (arhundu) s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui; avut, di nu shtiu cãtã aveari am; avut, cã nu shtia iu s-lji bagã paradzlji; eara avut, ca nãs altu nu; avutlu tuti hãrli li-ari; sh-draclu-adutsi a avutlui doari; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?

§ priavut (pri-a-vútŭ) adg priavutã (pri-a-vú-tã), priavuts (pri-a-vútsĭ), priavuti/priavute (pri-a-vú-ti) – tsi easti multu avut (arhundu); tsi easti para avut (ma multu ca di-aradã)
{ro: prea bogat; foarte bogat}
{fr: trop riche; très riche}
{en: too rich; very rich}
ex: hiu priavut (multu avut)

§ aveari2/aveare (a-veá-ri) sf averi (a-vérĭ) – tuti lucrili (casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi li ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); avutsãlji, avutsami, maltã, bugãtsãlji, bugutsãlji, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere, avuţie}
{fr: richesse, fortune}
{en: wealth}
ex: om avdzãt tu-aveari shi minti; armasi moasha singurã, fãrã aveari; ahãntã aveari sh-ahãntã ghineatsã-lj cãdzu n casã

§ averi/avere (avéri) sf averi (s-vérĭ) – (unã cu aveari2)

§ neavut (nea-vútŭ) adg neavutã (nea-vú-tã), neavuts (nea-vútsĭ), neavuti/neavute (nea-vú-ti) – tsi nu easti avut; tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ftoh, fucãrã, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: lj-caftã (lj-mutreashti, lj-ari ngãtan) multu pi neavuts

§ neaveari/neaveare (nea-veá-ri) sf neaveri (nea-vérĭ) – catandisea tu cari s-aflã atselj tsi suntu fucãradz shi nu-au tsiva; ftohi, fucãrlãchi, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, indigence}
{en: poverty}
ex: ari mari neaveari (urfãnilji, ftohi) un om ãl lo neavearea (ftohea); tu multi arali dutsi neavearea (urfanja) pi huts; neavearea-l (fucãrlãchea-l) mãcã

§ avutsami/avutsame (a-vu-tsá-mi) sf fãrã pl – (unã cu aveari2)
ex: cu tutã-lj avutsamea (avearea) a lui; cum featsish, avute, avutsamea (avearea)? cu duhlu a chirutslor?; cãsili a lui nu li-avea nitsi-amirãlu, ahãtã avutsami di om; nã pãlati cu-unã sutã di udãi, mplini di avutsami (lucri scumpi, di oaminj avuts)

§ avutsãlji/avutsãlje (a-vu-tsắ-lji) sf avutsãlj (a-vu-tsắljĭ) – (unã cu aveari2)

§ avutsãscu (a-vu-tsắs-cu) vb IV avutsãi (a-vu-tsắĭ), avutsam (a-vu-tsámŭ), avutsãtã (a-vu-tsắ-tã), avutsãri/avu-tsãre (a-vu-tsắ-ri) – agiungu avut; ãnj creashti avearea; mbugãtsãscu, arhundipsescu
{ro: îmbogăţi}
{fr: s’enrichir}
{en: grow rich}
ex: tugearlãchea cama avutsashti (s-fatsi avutã)

§ avutsãt (a-vu-tsắtŭ) adg avutsãtã (a-vu-tsắ-tã), avutsãts (a-vu-tsắtsĭ), avutsãti/avutsãte (a-vu-tsắ-ti) – tsi s-ari faptã avut; mbugãtsãt, arhundipsit
{ro: îmbogăţit}
{fr: enrichi}
{en: grown rich}

§ avutsãri/avutsãre (a-vu-tsắ-ri) sf avutsãri (a-vu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avutsashti; mbugãtsãri, arhundipsiri
{ro: acţiunea de a se îmbogăţi; îmbogăţire}
{fr: action de s’enrichir}
{en: action of growing rich}

§ ãnavutsãscu (ã-na-vu-tsắs-cu) vb IV ãnavutsãi (ã-na-vu-tsắĭ), ãnavutsam (ã-na-vu-tsámŭ), ãnavutsãtã (ã-na-vu-tsắ-tã), ãnavutsãri/ãnavutsãre (ã-na-vu-tsắ-ri) – (unã cu avutsãscu)
ex: lu lo piningã nãs shi lu ãnavutsã cu lucrul tsi-lj deadi

§ ãnavutsãt (ã-na-vu-tsắtŭ) adg ãnavutsãtã (ã-na-vu-tsắ-tã), ãnavutsãts (ã-na-vu-tsắtsĭ), ãnavutsã-ti/ãnavutsãte (ã-na-vu-tsắ-ti) – (unã cu avutsãt)

§ ãnavutsã-ri/ãnavutsãre (ã-na-vu-tsắ-ri) sf ãnavutsãri (ã-na-vu-tsắrĭ) – (unã cu avutsãri)