DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arufec

arufec (a-ru-fécŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) –
1: nduplic niheamã mardzinea di-unã tsãsãturã (fustani, cãmeashi, stranj, etc.) sh-u cos tra s-nu fugã hirili shi si s-aspargã tsãsãtura;
2: talj cu foartica; aroafic, arufearic; (fig: arufec = mãc, mãc multu, u ngljit, mi ndop, u-arucutescu, etc.)
{ro: tivi; tăia cu foarfeca}
{fr: ourler; couper (avec des ciseaux)}
{en: hem; cut (with scissors}
ex: aruficai cãmeasha; truoarã lu-arufeacã (l-talji cu foartica); aruficã (fig: mãcã, u-arucuti) unã cãrvealji ntreagã

§ aroafic (a-rŭá-ficŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) – (unã cu arufec)

§ aruficat (a-ru-fi-cátŭ) adg aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficats (a-ru-fi-cátsĭ), aruficati/aruficate (a-ru-fi-cá-ti) – (tsãsãturã, cãmeashi, fustani, etc.) tsi-lj si nduplicarã shi-lj si cusurã mãrdzinjli; tsi-i tãljat cu foartica
{ro: tivit; tăiat cu foarfeca}
{fr: ourlé; coupé (avec des ciseaux)}
{en: hemmed; cut (with scissors}

§ aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) sf aruficãri (a-ru-fi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aruficã
{ro: acţiunea de a tivi; tăia cu foarfeca; tivire}
{fr: action d’ourler; de couper (avec des ciseaux)}
{en: action of hemming; of cutting (with scissors}

§ aruficãturã (a-ru-fi-cã-tú-rã) sf aruficãturi (a-ru-fi-cã-túrĭ) – mardzinea di tsãsãturã tsi easti aruficatã; loclu iu tsãsãtura easti aruficatã
{ro: tivitură}
{fr: ce qui est ourlé ou coupé; ourlet}
{en: that which is hemmed or cut; hem}

§ arufearic (a-ru-feá-ricŭ) (mi) vb I arufiricai (a-ru-fi-ri-cáĭ), arufiricam (a-ru-fi-ri-cámŭ), arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) – (unã cu arufec)
ex: tigãnj cu aloat nivinjit, ca s-nu s-arufearicã (fig: s-nu s-mãcã) multi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bugunitsã

bugunitsã (bu-gu-nítsã) sf bugunitsã (bu-gu-nítsã) – mãcãrli (tigãnj, lãnghidã, bugaci, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; lihunjatic
{ro: mâncarea, fructe, gogoşi, etc. aduse lăuzei}
{fr: sorte de panade, cadeaux (surtout des fruits, des beignets, etc.) qu’on apporte à une nouvelle accouchée}
{en: fruits, cake, doughnuts, etc. brought to a newly confined woman}
ex: adutsets ali lihoanã bugunitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljici

gljici (gljícĭŭ) adg (shi sm) gljici/gljice (gljí-ci), gljici (gljícĭ), gljici/gljice (gljí-ci) –
1: (aloat dit pãni, tigãnj) tsi nu easti ghini coptu; plivuc
2: (fructu) tsi easti ninga veardi (tsi nu s-ari faptã ninga, tsi-i nicoptu); glici, cljici, crud, veardi, nicoptu, neagiumtu, nifaptu
{ro: crud, necopt}
{fr: cru, vert, pas assez mûr}
{en: not well baked (bread); raw (meat); unripe (fruit)}
ex: tigãnj scrumati pisuprã sh-nuntru gljici (aloat nicoptu); merlu nu easti nicã coptu, easti glici (veardi)

§ cljici (cljícĭŭ) adg (shi sm) cljici/cljice (cljí-ci), cljici (cljícĭ), cljici/cljice (cljí-ci) – (unã cu gljici)

§ glici (glícĭŭ) adg glici/glice (glí-ci), glici (glícĭ), glici/glice (glí-ci) – (unã cu gljici)

§ gljitsimacã sf gljitsimãts – pãni nicoaptã ghini; plivuc
{ro: pâine necoaptă}
{fr: pain qui n’est pas bien cuit}
{en: bread not baked well}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihoanã

lihoanã (li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) lihoani/lihoane (li-hŭá-ni) – muljarea tu dzãlili dupã amintarea-a unui nat; alihoanã
{ro: lăuză}
{fr: femme accouchée}
{en: woman confined (from childbirth)}
ex: nj-easti muljarea lihoanã; easti nica lihoanã, nu-ari trei stãmãnj di cãndu amintã; scoalã! tsi stai arucutitã ca nã lihoanã!

§ alihoanã (a-li-hŭá-nã) sf, adg (mash fiminin) alihoani/alihoane (a-li-hŭá-ni) – (unã cu lihoanã)

§ lihuneatsã (li-hu-neá-tsã) sf lihunets (li-hu-nétsĭ) – catastasea tu cari s-aflã unã lihoanã; chirolu cãt muljarea easti lihoanã; lihunilji, lihunlichi
{ro: lăuzie}
{fr: couches, temps des couches}
{en: confinement, time of confinement}
ex: lihuneatsa lipseashti cãftatã ghini cã armãni muljarea cu mãrazi

§ lihunilji/lihunilje (li-hu-ní-lji) sf lihunilj (li-hu-níljĭ) – (unã cu lihuneatsã)
ex: u-acãtsã heavra di lihunilji

§ lihunlichi/lihunliche (li-hun-li-chi) sf lihunlichi (li-hun-líchĭ) – (unã cu lihuneatsã)

§ lihunescu (li-hu-nés-cu) adg lihuneascã (li-hu-neás-cã), lihuneshtsã (li-hu-nésh-tsã), lihu-neshti/lihuneshte (li-hu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã lihoanã; di lihoanã
{ro: de lăuză}
{fr: de femme accouchée}
{en: of confined woman}
ex: astrisãri lihuneshtili di trei ori

§ lihunjatic (li-hu-njĭá-ticŭ) sn lihunjatitsi/lihuneatitse (li-hu-neá-ti-tsi) – mãcãrli (tigãnj, oauã, culac, ghelã, etc.) tsi-lj s-aduc a unei lihoanã; bugunitsã, lãnghidã
{ro: mâncarea adusă lăuzei de prietenele ei}
{fr: aliments que les amies font a une nouvelle accouchée}
{en: food brought to a newly confined women by her friends}

§ lihunipsescu (li-hu-nip-sés-cu) (mi) vb IV lihunipsii (li-hu-nip-síĭ), lihunipseam (li-hu-nip-seámŭ), lihunipsitã (li-hu-nip-sí-tã), lihunipsiri/lihunipsire (li-hu-nip-sí-ri) – (muljarea) hiu lihoanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pugunic

pugunic (pu-gu-nícŭ) sn pugunitsi/pugunitse (pu-gu-ní-tsi) – us-petslu tsi s-da antreia searã dupã amintarea-a unui nat; tigãnjli tsi s-aduc a lihoanãljei la-aestu uspets
{ro: ospăţ, gogoşi aduse lăhuzei}
{fr: dinner, festin donné le trosième soir après la naissance d’un enfant}
{en: dinner given the third evening following the birth of a child}
ex: giucarã ninga nãoarã la pugunic; cãndu s-fatsi puguniclu; antreia dzuã di la amintarea-a njiclui, seara, va mãcãm puguniclu; tigãnj la pugunic; antreia searã, cãndu s-fatsi puguniclu, yini la nãsh un pãrmãteftu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tigani1/tigane

tigani1/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – vas stronghil cu coadã lungã sh-cu mardzinea apusã, tu cari s-pãrjileashti carni (oauã, pãni, aloat, etc.);
(expr:
1: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari (sh-nu va lu-aibã) un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
2: ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu; mi tsigãripsi ca peashtili pri foc)
{ro: tigaie}
{fr: poêle à frire}
{en: frying pan}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); lo tiganea, u bãgã pi foc, u umplu cu untulemnu; tucheashti usãndza tu tigani; fã fisulj tu tigani; peshtilj intra tu tigani dipriunã; diunoarã tu tigani inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj

§ tigani2/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – unã soi di aloat (criscut cu mãeauã) tsi s-pãrjileashti tu unã tigani iu s-bagã multã grãsimi (adetea easti si s-facã tigãnj shi si s-li ducã la unã lihoanã);
(expr:
1: tigãnj pi ploaci = unã soi di tigãnj tsi s-mãcã ti preasinj;
2: s-tsã mãcãm tigãnjli = s-tsã da Dumnidzã s-ai (s-tsã facã nveasta) un njic)
{ro: un fel de gogoaşă macedonească}
{fr: pâtisserie soufflée}
{en: Aromanian type of a fried donut}
ex: tigãnjli li-adrãm tu tigani; tigãnj cu umtu; mi dush cu tigãnj la tadi, cã-lj featsi nveasta un ficior

§ tigãnjauã (ti-gã-njĭá-ŭã) sf tigãnjei (ti-gã-njĭéĭ) – cumãts di carni di porcu pãrjiliti (tigãnsiti)
{ro: bucăţi de carne de porc prăjite}
{fr: viande de porc frite dans une poêle à frire}
{en: pieces of porc fried in a pan}
ex: dada nã featsi unã tigãnjauã cu prash

§ tigãnsescu (ti-gãn-sés-cu) vb IV tigãnsii (ti-gãn-síĭ), tigãnseam (ti-gãn-seámŭ), tigãnsitã (ti-gãn-sí-tã), tigãnsiri/tigãnsire (ti-gãn-sí-ri) – bag carni (oauã, pãni, etc.) tu tigani pri (pira di) foc, tra si s-pãrjileascã tu grãsimi; frig, pãrjescu, pãrjilescu, tsigãrsescu, tsãgãrsescu, tignisescu, tsigãripsescu, tigãnjisescu, tigãnisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn