|
|
tiflupendar
tiflupendar (ti-flu-pén-darŭ) adg tiflupendarã (ti-flu-pén-da-rã), tiflupendari (ti-flu-pén-darĭ), tiflupendari/tiflupendare (ti-flu-pén-da-ri) – multu di multu oarfãn (ftoh, fucãrã, neavut, zglob) cari mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; oarfãn ca chicuta di ploai; tsi nu-ari zmeanã la cur; tsi nu-ari nitsi ascucheat ãn gurã; etc.
{ro: sărac lipit pământului}
{fr: très pauvre}
{en: extremely poor}
ex: lumea lu shtea trã tiflupendar; tiflupendar sh-easti
cãpãescu
cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu
§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)
§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}
§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)
tiniche
tiniche (ti-ni-chĭé) sm tinicheadz (ti-ni-chĭádzĭ) – frãndzã (tablã, ploaci) multu suptsãri ca un petur di metal (di-aradã di cilichi) dit cari s-fac lucri; vas (pãgur, cutrov, mãtãrã) trã purtari muljituri (apã, untulemnu, gaz, etc.) faptu dit aestã tablã; tinichei, lamarinã, lãmãrinã, pafil
(expr:
1: tiniche di pruscuchiri = vas cu cari s-pruscuchescu lilici, grãdinj, etc.;
2: hiu tiniche = nu-am nitsiun parã; hiu multu ftoh, hiu tiflupendar; nu-am zmeanã n cur, etc.;
3: lj-aspindzur tinichelu = lu-agunescu arushinos pri cariva; lu-avin “ca pri-un cãni cu-un tiniche ligat di coadã”)
{ro: tinichea; bidon}
{fr: fer-blanc; bidon}
{en: tin plate; tin can}
ex: paradz tu pungã? tiniche!
(expr: dip tsiva, nitsiun parã!); tiniche easti
(expr: nu-ari paradz, dip tsiva)
§ tinichei/tinichee (ti-ni-chĭé-i) sf tinichei (ti-ni-chĭéĭ) – (unã cu tiniche)
ex: casili suntu nviliti cu tinichei; fac cafelu tu-un gijve di tinichei; tutã di-amalamã, sh-curlu di tinichei veaclji
§ tinichigi (ti-ni-chi-gí) sm tinichigeadz (ti-ni-chi-gĭádzĭ) – lucrãtor tihnit tu lucrul a tinichelui shi a lucrilor fapti di tiniche; atsel tsi fatsi, mirimitiseashti sh-vindi lucri fapti di tiniche
{ro: tinichigiu}
{fr: ferblantier}
{en: tinsmith, tinman}
ex: l-ded vaslu la tinichigi s-lu alicheascã
§ tinichigirii/tinichigirie (ti-ni-chi-gi-rí-i) sf tinichigirii (ti-ni-chi-gi-rí-i) – tehnea-a tinichigilui; ducheanea iu tinichigilu fatsi, vindi shi mirimitiseashti vasili di tiniche
{ro: tinichigerie}
{fr: métier du ferblantier; magazin du ferblantier}
{en: tinsmith’s trade; tinsmith’s shop}
trã
trã (trắ; shi forma shcurtã tr-) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã tsi u au dauã lucri, cãndu un easti itia (sibepea) cã s-fatsi un alantu lucru; cã easti ca un; cã easti di; tra s-aibã tsiva; tri, tã, ti, ditrã, di dupã, cã, cu, cãtrã, etc.;
(expr:
1: trã multsã anj = s-bãnedz multsã anj, s-ai unã banã lungã;
2: lo trã nãinti = lo si s-facã ghini, si mprusteadzã)
{ro: pentru, de, către, în loc de, etc.}
{fr: pour, de, à, dans, vers, à la place de, etc.}
{en: for, after, in, towards, in place of, etc.}
ex: cã va s-u-ai trã eta tutã; aoa-i trã banã; trã totna el durnji; yin dushmanjlji trã cãlcari; ardea mãratslji trã (tra s-aibã) nã featã; trã (dupã) putsãnã oarã ishi feata; lumea lu shtea trã (cã easti ca un) tiflupendar; vã spuneam mini cã trã (dupã) putsãn chiro va s-yinã Hristolu; nchisi trã (cãtrã) Bucureshti; trã tini bat aestã tamburã; nu easti trã mini; trã Colonja io nu-nj hiu; trã un gioni picurar; vinji trã tini; adz trã adz; trã tsi (trã tse, cãtse) furã picurarlji?; trã iu ti ndredz; trã (tu dzua di) Stã-Mãrii va hits aoa; adush aminti tr-aushlu (di-aushlu) tsi lu ngruparã; trapsi trã (cãtrã) n hoarã; dã-nj peani trã (tu loc di) tãmbari; s-ts-apunã trã (cã easti di) castori nã mishinã; mor trã tini (mor tu loclu-a tãu; icã, ti voi multu)
§ trãt (trắtŭ) prip – forma ligatã shi shcurtã al: “trã tu”
{ro: pentru}
{fr: pour, vers}
{en: for, towards}
ex: mash trãt (trã tu, tra si s-aspunã tu) lumi nu eara; tradzi trãt (trã tu, cãtrã) lumea-alantã
§ trã tse (trã-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “trãtse” shi “trã-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tsi, cãtse
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: trã tse (cãtse) plãndzi?; di trã tse nu vrei s-yini la noi? (scriat sh-ca: di trãtse cãtivãrãoarã; icã forma neaprucheatã tu-aestu dictsiunar, ditrãtse)
§ tri (trí) prip – (unã cu trã)
ex: tri atsea, tãlje unã cumãtici; tri alumtari; tri (dupã) niscãnti dzãli; s-njardzim tri (dupã) apã; si nsurã tri (cu) Ana; cã mi vreai tini spusesh, apoi tri (cu) altu njirsesh
§ tri tse (tri-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “tritse” shi “tri-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu trã tse)