DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuituescu

cuituescu (cuĭ-tu-ĭés-cu) vb IV cuituii (cuĭ-tu-íĭ), cuitueam (cuĭ-tu-ĭámŭ), cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) – minduescu, ãnj ticneashti, ãnj treatsi prit minti, nj-aduc aminti
{ro: gândi, aminti}
{fr: penser, songer, se rappeler}
{en: think, remember}
ex: sh-cuitui (s-mindui, sh-adusi aminti) Dumnidzãlu sh-nu mi-alãsã

§ cuituit (cuĭ-tu-ítŭ) adg cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituits (cuĭ-tu-í-tsĭ), cuituiti/cuituite (cuĭ-tu-í-ti) – minduit, ticnit, tricut prit minti, adus aminti
{ro: gândit, amintit}
{fr: pensé, songé, rappelé}
{en: thought, remembered}

§ cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) sf cuituiri (cuĭ-tu-írĭ) – minduiri, ticniri, tritseari prit minti, adutseari aminti
{ro: acţiunea de a gândi, de a aminti; gândire, amintire}
{fr: action de penser (songer, se rappeler)}
{en: action of thinking (remembering)}
ex: pãreasinjli suntu hrana a aschitiilor shi elefteria-a amãrtiilor shi cuituirea (minduirea, adutsearea aminti) a oaminjlor la Dumnidzã

§ cuitescu (cuĭ-tés-cu) vb IV cuitii (cuĭ-tíĭ), cuiteam (cuĭ-teámŭ), cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)
ex: di multi ori ti cuiteam (mi mindueam la tini), cãndu earam singur; ari cari s-lu cuiteascã (s-lu-aducã aminti); nj-u cuitescu (minduescu, mi ntreb), cum di nu nj-ari pitricutã di-ahãt chiro unã pusulã; s-mi cuiteshti (s-ts-aduts aminti di mini) cãtivãrnãoarã

§ cuitit (cuĭ-títŭ) adg cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitits (cuĭ-tí-tsĭ), cuititi/cuitite (cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

§ cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) sf cuitiri (cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

§ acuitescu (a-cuĭ-tés-cu) vb IV acuitii (a-cuĭ-tíĭ), acuiteam (a-cuĭ-teámŭ), acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)

§ acuitit (a-cuĭ-títŭ) adg acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitits (a-cuĭ-tí-tsĭ), acuititi/acuitite (a-cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scundipsescu

scundipsescu (scun-dip-sés-cu) (mi) vb IV scundipsii (scun-dip-síĭ), scundipseam (scun-dip-seámŭ), scundipsitã (scun-dip-sí-tã), scundipsiri/scundipsire (scun-dip-sí-ri) – mi-agudescu, cãndu imnu, cu ciciorlu di tsiva (cariva) tsi-nj sta n cali sh-cad i-nj yini s-cad; ancheadic, ncheadic, cheadic
{ro: (se) poticni}
{fr: (se) heurter du pied; broncher, buter}
{en: stumble (over), flounder}
ex: calu si scundipseashti (si ncheadicã); mi scundipsii (nchidicai) di lucri

§ scundipsit (scun-dip-sítŭ) adg scundipsitã (scun-dip-sí-tã), scundipsits (scun-dip-sítsĭ), scundipsiti/scundipsite (scun-dip-sí-ti) – tsi s-ari aguditã tu imnatic di tsiva tsi-lj fatsi s-cadã (icã-l fatsi sã-lj yinã s-cadã); anchidicat, nchidicat, chidicat
{ro: poticnit}
{fr: heurté du pied; bronché, buté}
{en: stumbled (over), floundered}

§ scundipsiri/scundipsire (scun-dip-sí-ri) sf scundipsiri (scun-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si scundipseashti
{ro: acţiunea de a (se) poticni; poticnire}
{fr: action de (se) heurter du pied; de broncher, de buter}
{en: action of stumbling (over), of floundering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ticnescu

ticnescu (tic-nés-cu) vb IV ticnii (tic-níĭ), ticneam (tic-neámŭ), ticnitã (tic-ní-tã), ticniri/ticnire (tic-ní-ri) – ãnj yini tu minti; ãnj treatsi prit minti; nj-aduc aminti; tãcnescu, tãcãnescu, minduescu
{ro: aminti, trece prin minte, găndi}
{fr: venir à la mémoire, venir à l’idée, passer par l’ésprit, penser}
{en: pass through mind, think}
ex: el dzãtsi cã nã cunoashtim ma-a njia nu-nj ticneashti (nu nj-aduc aminti, nu-nj treatsi pit minti) di cãndu sh-di iu; di iu s-lji ticneascã (s-mindueascã, s-lji treacã tu minti) cã easti tadi om; nu-lj ticneashti dip di iu nvitsã hãbarea

§ ticnit (tic-nítŭ) adg ticnitã (tic-ní-tã), ticnits (tic-nítsĭ), ticniti/ticnite (tic-ní-ti) – tsi nj-ari vinjitã tu minti, tsi nj-ari tricutã prit minti, adus aminti, tãcnit, tãcãnit, minduit
{ro: amintit, trecut prin minte, găndit}
{fr: venu à la mémoire, venu à l’idée, passé par l’ésprit, pensé}
{en: passed through mind, thought}

§ ticniri/ticnire (tic-ní-ri) sf ticniri (tic-nírĭ) – vinjiri tu minti, tritseari prit minti, tãcniri, tãcãniri, minduiri
{ro: acţiunea de a aminti, de a gândi; amintire, trecere prin minte, găndire}
{fr: action de venir à la mémoire, de venir à l’idée, de passer par l’ésprit, de penser}
{en: action of passing through mind, of thinking}
ex: a noastrã ticniri (minduiri) shi arãsiri (vreari, pãreari) s-hibã aplicatã

§ niticnit (ni-tic-nítŭ) adg niticnitã (ni-tic-ní-tã), niticnits (ni-tic-nítsĭ), niticniti/niticnite (ni-tic-ní-ti) – tsi nu nj-ari tricutã prit minti; tsi nu sh-ari adusã aminti; niminduit
{ro: uitat, ne găndit}
{fr: qui n’est pas venu à la mémoire; qui n’a pas été pensé}
{en: that has not passed through one’s mind}

§ niticniri/niticnire (ni-tic-ní-ri) sf niticniri (ni-tic-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu treatsi prit minti; niminduiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn