Dictsiunar

tiche

tiche (ti-chĭé) sm tichedz (ti-chĭédzĭ) –
1: loc iu bãneadzã putsãnj cãlugãri (poati sh-unlu singur), diparti di lumi; mãnãstir njic;
2: binaea (casa) tu cari turtsãlj sã ncljinã al Dumnidzã (Allah); techi, teche, geamii, gimii, miceti
{ro: schit, moschee}
{fr: couvent de derviches, mosquée}
{en: hermitage, mosque}

§ teche (te-chĭé) sm techedz (te-chĭédzĭ) – (unã cu tiche)

§ techi1/teche (té-chi) sf pl(?) – (unã cu tiche)
ex: dishcljisi nã dugani la techea

§ tecã (té-cã) adv – tsi easti fãrã preaclji; fãrã sots; techi, singur
{ro: fără pereche, fără soţ}
{fr: sans paire, impair (nombre)}
{en: without pair, single, odd (number)}
ex: nu s-bãneadzã tecã (singur, fãrã sots, fãrã nicuchirã i nicuhir); armasi tecã (veduu); numirli tecã (fãrã sots)

§ techi2 (téchĭ) adv – (unã cu tecã)
ex: cift, techi? (preaclji, fãrã preaclji?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

andartichescu

andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg – vedz tu andartu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: andartu

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bãtichi/bãtiche

bãtichi/bãtiche (bã-tíchi) sf – vedz tu bat1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bat1

broatic

broatic (brŭá-ticŭ) sm broatits (brŭá-titsĭ) – ma multi turlii di prici njits di apã shi uscat, di-aradã verdzã, fãrã coadã, cu gura mari, cu ocljilj ishits cãtã nafoarã sh-cu cicioarli di dinãpoi vãrtoasi sh-lundzi tra s-u-agiutã s-ansarã lishor sh-diparti; broascã, brusconj, jabã, bafã
{ro: broască}
{fr: grenouille}
{en: frog}
ex: cãlcai un broatic; cari bea apã multã, fatsi broatits tu pãnticã; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ broascã2 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – (unã cu broatic)
ex: cãntã broashtili tu bãltoc

§ brusconj (brus-cónjĭŭ) sm, sf bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji), brusconj (brus-cónjĭ), bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji) – broatic (ma mari)
{ro: broscoi, broscoaică}
{fr: grenouille mâle et femelle}
{en: male and female frog}
ex: trã broascã, brusconjlu-i soari; nu-i vãrã ma mushat di brusconjlu a ljei

§ bruticush (bru-ti-cúshĭŭ) sm bruticush (bru-ti-cúshĭ) – broatic ma njic
{ro: brotăcel}
{fr: petite rainette}
{en: small frog}

§ bruticami/bruticame sf bruticãnj(?) (bru-ti-cắnjĭ) – multsãmi mari di broatits; dãmara-a broatitslor; bruscami
{ro: broscărie}
{fr: grand nombre de rainettes}
{en: large number of frogs}
ex: multã bruticami tu barã; bruticamea (dãmara-a broatitslor) i hranã ti lelits

§ bruscami2/bruscame (brus-cá-mi) sf bruscãnj(?) (brus-cắ-njĭ) – (unã cu bruticami)

§ brutichedz (bru-ti-chĭédzŭ) vb I bruticai (bru-ti-cáĭ), bruticam (bru-ti-cámŭ), bruticatã (bru-ti-cá-tã), bruticari/bruticare (bru-ti-cá-ri) – scot bots di broatits
{ro: orăcăi}
{fr: imiter les cris des rainettes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

brutichedz

brutichedz (bru-ti-chĭédzŭ) vb I – vedz tu broatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: broatic

cãligurtichi/cãligurtiche

cãligurtichi/cãligurtiche (cã-li-ghur-thí-chi) sf cãligurtichi (cã-li-ghur-thíchĭ) – luguria (punga, ceanta) tu cari cãrvãnarlu tsãnea, aoa sh-un chiro, hãlãtsli di ncãltsari a caljlor
{ro: punga în care şeful caravanei ţinea uneltele de potcovit caii}
{fr: bourse dans laquelle un conducteur de caravane gardait ses instruments à ferrer}
{en: purse where the leader of a caravan used to keep the tools for shoeing the horses}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cos

cos (cósŭ) vb III shi II cusui (cu-súĭ), cuseam (cu-seámŭ), coasi-ri/coasire (cŭá-siri) shi cuseari/cuseare (cu-seá-ri) – cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) sh-hir (tsi easti tricut prit aesti guvi), fac unã singurã cumatã, di dauã (i ma multi) cumãts di pãndzã (stranj, peatitsi, cheali, etc.) icã dauã pãrtsã arupti dit idyea cumatã; cu un ac shi hir, ncljid unã guvã dit pãndzã;
(expr:
1: l-cos sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi = lu-arãd ghini;
2: mi coasi ghini = mi bati ghini, ãnj da un shcop bun;
3: mi cos di mãcari = mãc multu, mi fãnãtescu di mãcari)
{ro: coase}
{fr: coudre}
{en: sew, stich}
ex: s-dutsea s-coasã; araftul va nã coasã sarica; coasã-nj guva di la cãmeasha aruptã; l-cusum sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi
(expr: lu-arãsim ghini); lj-cusui multi (lj-ded multi, l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun); nã cusurã ca ghini
(expr: nã bãturã ca ghini); s-cusurã di mãcari
(expr: s-fãnãtirã di mãcari)

§ cusut (cu-sútŭ) adg cusutã (cu-sú-tã), cusuts (cu-sútsĭ), cusuti/cusute (cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi suntu fapti s-hibã ca unã cumatã cu agiutorlu-a unui ac shi hir
{ro: cusut}
{fr: cousu}
{en: sewn, stiched}

§ coasiri/coasire (cŭá-si-ri) sf coasiri (cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-coasi tsiva; cuseari
{ro: acţiunea de a coase; coasere}
{fr: action de coudre}
{en: action of sewing, of stiching}

§ cuseari/cuseare (cu-seá-ri) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ nicusut (ni-cu-sútŭ) adg nicusutã (ni-cu-sú-tã), nicusuts (ni-cu-sútsĭ), nicusuti/nicusute (ni-cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu agiutorlu-a unui ac sh-un hir)
{ro: necusut}
{fr: qui n’est pas cousu}
{en: which is not sewn (stiched)}

§ nicoasiri/nicoasire (ni-cŭá-si-ri) sf nicoasiri (ni-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-coasi tsiva; nicuseari

{ro: acţiunea de a nu coase; necoasere}
{fr: action de ne pas coudre}
{en: action of not sewing, of not stiching}

§ nicuseari/nicuseare (ni-cu-seá-ri) sf nicuseri (ni-cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ cusuturã (cu-su-tú-rã) sf cusuturi (cu-su-túrĭ) – lucrul icã loclu iu s-ari cusutã tsiva
{ro: cusătură}
{fr: couture}
{en: seam}

§ cusãturã (cu-sã-tú-rã) sf cusãturi (cu-sã-túrĭ) – (unã cu cusuturã)

§ cusor3 (cu-sórŭ) sm cusori (cu-sórĭ) – bãrbatlu a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (ti bãrbats); araftu
{ro: croitor}
{fr: tailleur}
{en: tailor}

§ discos1 (dis-cósŭ) vb III shi II discusui (dis-cu-súĭ), discuseam (dis-cu-seámŭ), discoasiri/discoasire (dis-cŭá-siri) shi discusea-ri/discuseare (dis-cu-seá-ri) – disfac un lucru tsi easti cusut; scot hirili di la unã cusãturã; disfac (unã cusãturã); (fig: discos = bag ntribãri sh-caftu s-aflu tsi shtii, tsi minduiri i hãbãri ascumti ari cariva tu minti; discãrfusescu, discultu, discultsu, xitãsescu)
{ro: descoase; interoga}
{fr: découdre; interroger quelqu’un avec minutie}
{en: unstich, unsew; interrogate}
ex: discoasi-nj (disfã-nj) sarica; lj-si discusu gulirlu di la fustani; lu discusu ghini (fig: l-discãrfusi, lu ntribã sh-aflã tsi shtii, tsi mindueashti, tsi scupo ari, etc.); trã tse mi discusets ahãt multu (fig: tsi-nj bãgats sh-ahãnti ntribãri)?; u discusu (fig: u ntribã, u discãrfusi) feata sh-aflã cum stãtea lucrul; s-lji da di-aoa, s-lji da di-aclotsi, s-lu discoasã (fig: s-lu discãrfuseascã)

§ discusut (dis-cu-sútŭ) adg discusutã (dis-cu-sú-tã), discusuts (dis-cu-sútsĭ), discusuti/discusute (dis-cu-sú-ti) – tsi-lj s-ari scoasã (tsi au ishitã, s-arupsirã) hirili cu cari eara cusut un lucru; (cusãturã) tsi s-ari disfaptã; (fig: tsi fu ntribat di cariva cari vrea s-aflã tsi shtii, tsi ari tu minti s-facã, etc.; di la cari s-ari aflatã (cu ntribãri) atseali tsi shtii, tsi mindueashti, etc.; discãrfusit, discultat, discultsat, xitãsit, etc.)
{ro: descusut; interogat}
{fr: décousu; qui a été interrogé}
{en: unstiched, unsewn; interrogated}
ex: imnã discusut (cu hirili di la stranji arupti)

§ discoasiri/discoasire (dis-cŭá-si-ri) sf discoasiri (dis-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discoasi un lucru icã tsiva easti discusut
{ro: acţiunea de a descoase}
{fr: action de découdre}
{en: action of unstiching, of unsewing}

§ discuseari/discuseare (dis-cu-seá-ri) sf discuseri (dis-cu-sérĭ) – (unã cu discoasiri1)

§ discusãturã (dis-cu-sã-tú-rã) sf discusãturi (dis-cu-sã-túrĭ) – lucrul i loclu iu s-ari discusutã tsiva
{ro: descusătură}
{fr: décousure}
{en: gash, rip}
ex: acatsã-lj discusãturli (coasi-lj locurli discusuti di la stranji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

dhiatichi/dhiatiche

dhiatichi/dhiatiche (dhi-ĭa-thí-chi) sf dhiatichi (dhi-ĭa-thíchĭ) – unã cu diatichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diatichi