DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

boi3

boi3 (bóĭŭ shi boĭ) invar (cãtivãrãoarã numa fimininã boi/boe (bó-i)) – mãrat, corbu, nvapsu, vãpsit, buisit, corbusit, stuhinat, lupusit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: biet, sărman, nenorocit}
{fr: pauvre, malheureux}
{en: poor, unfortunate}
ex: plãmsi boi muma (corba di mumã); s-acatsã vãrã boi (mãrat) pescu; boea (mãrata) di nãsã nu poati; cãnd pãpsi boi arãzboilu; boi (mãrats) cãrvãnarlji a noshtri… cãti lãets trag; tsi boi (curbisiti) stearpi nã tãljarã furlji!; cãti trapsi boi (mãratã) nveasta!; boi (corghilj), caljlji a noshtri… nã-lj furarã!; boi featili a noastri; s-avdã sh-altu boi lai cãntic!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frati/frate

frati/frate (frã-ti) sm frats (frátsĭ) – atsea tsi lu-ari un om (unã pravdã, mascur i feaminã) pri un mascur (om i pravdã) cu idyilj pãrintsã (icã mash un di elj, tatã i mamã); frãtic, fãrtic;
(expr:
1: (easti ca) frati = oaspi multu bun, tsi easti ca un frati;
2: frati bun = frati cu idyilj pãrintsã, tatã sh-mamã;
3: easti pi giumitati frati = tsi easti frati mash di un pãrinti, shi ari mash idyea dadã icã ari mash idyiul tatã)
{ro: frate}
{fr: frère}
{en: brother}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); eara trei frats shi unã sorã; doilji him frats bunj
(expr: avem idyilj pãrintsã); frati, frati nu hrãneashti ma cavai di cari nu lu-ari; iu si ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz; sh-ashi, fratili-a meu! (cu nai putsãn un idyiu pãrinti; icã expr: oaspi multu bun); cari tsã-lj scoasi ocljilj?... frati-nju... tr-atsea-s adãncosh!

§ frãtic (frã-tícŭ) sm frãtits (frã-títsĭ) – frati ma njic
{ro: frăţior}
{fr: petit frère, cher frère}
{en: little brother, dear brother}
ex: nãs nãinti, frãtitslji dupã nãs; s-anciuparã, frãtic, unlu cu gura, sh-alantu cu coarda; arapi nveasta ninga nãoarã sh-aoa ti am, frãtic!; nu-i shicã aoa, lai frãtic; lã dzãsi s-tacã shi-lj bãshe la oclji frãtitslji

§ fãrtic (fãr-tícŭ) sm fãrtits (fãr-títsĭ) – (unã cu frãtic)

§ frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) sf frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) – soea tsi-lj fatsi (sãndzili tsi-lj leagã) doi oaminj tra s-hibã frats; vreari di frati; frãtsãlji, frãtsii;
(expr: frãtsilji = (i) vrearea tsi u au un ti-alantu doi oaspits bunj; (ii) fãrtãtlichi, fãrtãtsãlji, ligãtura tsi u-au faptã cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) doi i ma multsã sots buni cã va s-hibã avlami, ca doi frats)
{ro: frăţie, fraternitate}
{fr: fraternité}
{en: brotherhood, fraternity}

§ frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) sf frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) – (unã cu frãtsilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gioni/gione

gioni/gione (gĭó-ni) sm, sf, adg gioanã (gĭŭá-nã), gionj (gĭónjĭ), gioani/gioane (gĭŭá-ni) –
1: tinir ficior (featã); ficior prãxit, livendu, zveltu sh-mushat;
2: (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã (cari di-aradã lã u poati sh-lji azvindzi dushmanjlji); joni, giunar, junar, giunac, cuduman, zot, curagios, inimarcu, dãldãsit, babagean, babashcu, babashcan, sãrpit (fig:
1: gioni = gambro; expr:
2: gioni aleptu = ficior livendu, zveltu, mu-shat sh-multu babagean;
3: Gioni-Aleptu = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja, sh-u azvindzi tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.)
{ro: flăcău, brav; viteaz}
{fr: jeune (homme; fille); preux, brave, vaillant, gentil chevalier}
{en: young (man, girl); brave, valiant}
ex: cari vã-i gionili (tinirlu, ficiorlu) trã nsurari?; cai di-aeshti trei easti gionili? (fig: gambrolu?); s-featsi gioni (s-featsi ficior mari, ari criscutã) di cãndu nu lu-am vidzutã; easti unã muljari gioanã (tinirã, livendã); gionili (livendul, babageanlu) tu padi s-veadi; fu gioni (babagean), li-azvimsi tuts; sh-eara nã gioa-nã, aleaptã, ca soarili sh-cama bunã; featã gioanã (babageanã); eara nã gioanã (featã livendã, babageanã); gioanã muljari (babageanã), nãsã singurã li azguni tuts; gioni-aleptu, gionj-aleptsã, gionj mu-shats

§ joni/jone (jĭó-ni) sm, sf, adg joanã (jĭŭá-nã), jonj (jĭónjĭ), joani/joane (jĭŭá-ni) – (unã cu gioni)
ex: ca zmei jonjlji (gionjlji) s-alumtarã; ma nj-am multu joni (gioni, inimarcu) ghioclu

§ giunar (gĭu-nárŭ) sm giunari (gĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)
ex: a ta s-hibã, gione giunar; giunari dit vlahuhori; fãrshirots! giunarlji (gionjlji) a mei

§ junar (jĭu-nárŭ) sm junari (jĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)

§ giunac (gĭu-nácŭ) sm giunats (gĭu-nátsĭ) – (unã cu gioni)
ex: un gioni mushat shi giunac (livendu, dãldãsit)

§ giunel (gĭu-nélŭ) sm, sf giuneauã (gĭu-neá-ŭã), giunelj (gĭu-néljĭ), giuneali/giuneale (gĭu-neá-li) [zbor cu cari s-diznjardã un] – gioni ma tinir; junel, giunop, junop, giunoplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãputsã

pãputsã (pã-pú-tsã) sf pãputsã (pã-pú-tsã) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.;
(expr:
1: pãputsã cu gushi = pãputsã analti (cu partea di nsus ma lungã tra s-poatã s-acoapirã ciciorlu ma multu);
2: aflu pãputsã turnati = mi-arãdi (cu altu), mi-aplãniseashti, nj-tradzi cãlupea, nj-bagã pirde la oclji, etc.;
3: l-bãgai sum pãputsã = lu-am tu mãnã, pot s-fac tsi voi cu el)
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: dauã feati, tutã dzua-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); imnã sh-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); tini tsã shtii, iu ti strãndzi pãputsa; nu shtiu cari ãnj lo pãputsãli; lj-intrã apã tu pãputsã; sh-mutreashti pãputsãli sh-li veadi arupti; di imnari va s-arupã pãputsãli-ts di her; scoasirã preagalea pãputsãli, li loarã tu mãnã, sh-aoa ti-am frãtic!; va s-aflji pãputsã turnati
(expr: va ti-arãdã cu altu) cara s-nu ljai armãnã; nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli
(expr: s-ti-arãd cu altu/altã); purtam pãputsã cu gushi

§ puputsã (pu-pú-tsã) sf puputsã (pu-pú-tsã) – (unã cu pãputsã)

§ popã2 (pó-pã) sf popi/pope (pó-pi) – pãputsã (tu zborlu-a njitslor)
{ro: gheată (în limbajul copiilor)}
{fr: botte (dans le language des enfants)}
{en: shoe (in the language of children)}
ex: njiclu-nj caftã popi (pãputsã) nali; nj-tsã bagã popili (pãputsãli)

§ pãpugi (pã-pu-gí) sm pãpugeadz (pã-pu-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ pupugi (pu-pu-gí) sm pupugeadz (pu-pu-gĭádzĭ) – (unã cu pãpugi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tac2!

tac2! (tác) inter – zbor tsi-aspuni vrondul tsi s-fatsi (sh-atsea tsi s-avdi) cãndu plãscãneashti tsiva, cãndu s-ciucuteashti tsiva, etc.; trac!, traca!, tuc! etc.
{ro: cuvânt care imită zgomotul făcut de o pleznitură, ciocănitură, etc.}
{fr: mot qui imite le bruit d’un craquement, d’un choc, etc.}
{en: word imitating a cracking sound, etc.}
ex: tac!, tac! dishcljidi poarta

§ trac! (trác) inter – (unã cu tac2!)

§ traca! (trác!) inter – (unã cu tac2)
ex: arãzboilu asunã dipriunã: traca!, traca!

§ tuc! (túc!) inter – (unã cu tac2!)
ex: dratslji s-acãtsarã, tac!, tuc!

§ tãc! (tắcŭ) inter – zbor tsi-aspuni cum s-avdi un ciocut njic (ca-atsel di-unã sãhati, di chicutã di apã tsi cadi peanarga, cãndu cãrtsãneashti tsiva, etc.); tic!
(expr: fatsi tãc! = cãrtsãneashti, creapã)
{ro: tic!, tac!, tic-tac! tâc!}
{fr: qui imite le son d’une pendule, d’une montre, du coeur, ou le bruit d’un craquement}
{en: word imitating the noise made by a small knock, like that made by a pendulum, watch, heart, etc.}
ex: tãc! tãc! ãlj fãtsea inima; tritsea cu inima tãc, tãc; ãnj yinea tãc! s-fac; cãt nu featsi tãc! (cãt nu cãrtsãni!)

§ tic! (tícŭ) inter – (unã cu tãc!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã