DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascultu

ascultu (as-cúl-tu) vb I ascultai (as-cul-táĭ), ascultam (as-cul-támŭ), ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) –
1: stau s-avdu unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); caftu s-bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ureaclja;
2: fac ashi cum ãnj dzãtsi cariva (nj-caftã, nj-dimãndã, mi pãlãcãrseashti, etc.); mi duc dupã urminilja tsi-nj si da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac;
(expr: nu-ascultu di tsiva; nu-ascultu di-asparizmã = nu nj-easti fricã di tsiva)
{ro: asculta, se supune}
{fr: écouter; obéir}
{en: listen; obey}
ex: ficiorlu-ascultã (avdi, fatsi) tsi-lj si dzãtsi; noi ascultam dupã bucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur cã ti tuchescu; s-nu mi-ascultarits, lãeatsã mari va s-pãtsãts; njiclu lipseashti s-ascultã di-atsel (s-facã tsi-lj dzãtsi atsel) ma marli; tsi-nj dzãsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascultã (s-nu facã tsi-lj cãfta) dimãndãciunea; ascultã ghini (bagã ghini oarã, avdzã ghini); nu voi s-ascultu
(expr: nu nj-easti fricã, nu voi s-avdu, nu voi sã shtiu) di vãrnu; nãsh di-asparizmã nu-ascultã
(expr: nu lã easti fricã); di tsiva nu vor s-ascultã
(expr: nu lã easti fricã di tsiva)

§ ascultat (as-cul-tátŭ) adg ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultats (as-cul-tátsĭ), ascultati/ascultate (as-cul-tá-ti) – tsi ari shidzutã shi ari avdzãtã unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzãt di cariva; tsi easti avdzãt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi easti faptu dupã cum fu dimãndat; avdzãt, faptu
{ro: ascultat, supus}
{fr: écouté; obéit}
{en: listened; obeyed}

§ ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) sf ascultãri (as-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascultã; avdzãri, fãtseari
{ro: acţiunea de a asculta, de a se supune}
{fr: action d’écouter; d’obéir}
{en: action of listening; action of obeying}

§ ascultãtor (as-cul-tã-tórŭ) adg ascultãtoari/ascultã-toare (as-cul-tã-tŭá-ri), ascultãtori (as-cul-tã-tórĭ), ascultãtoari/as-cultãtoare (as-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; tibie

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tirbieti/tirbiete

tirbieti/tirbiete (tir-bi-ĭé-ti) sf tirbiets (tir-bi-ĭétsĭ) – prãxili tsi li nveatsã njiclu (omlu) cãndu creashti, acasã i la sculii, tra s-hibã ascultãtor, si s-facã om bun, si shtii lucri multi, sã nveatsã unã tehni, etc.; tirbie, tibie, creashtiri, nvitsari, prãxiri, carti, etc.;
(expr: lj-fac tirbieti bunã = lu nvets prãxi buni, l-crescu (njiclu) ghini)
{ro: educaţie, creştere}
{fr: éducation}
{en: education, upbringing}
ex: fatsits atsea tirbieti a ficiorlor; si-lj fats tirbieti (s-lu creshti ghini, s-lu pitrets la sculii)

§ tirbie (tir-bi-ĭé) sm tirbiedz (tir-bi-ĭédzĭ) – (unã cu tirbieti)

§ tirbietlã (tir-bi-ĭe-tlắ) sm tirbietloa-nji/tirbietloanje (tir-bi-ĭe-tlŭá-nji), tirbietladz (tir-bi-ĭe-tládzĭ) tirbietloanji/tirbietloanje (tir-bi-ĭe-tlŭá-nji) – (njic, om) tsi ari aprucheatã unã tirbieti bunã; tsi easti prãxit, criscut ghini; tsi ari nvitsatã carti
{ro: educat; cu creştere bună}
{fr: qui a reçu une bonne éducation}
{en: well educated; who has received a good upbringing}
ex: ficiori tirbietladz (nvitsats, cu prãxi buni, criscuts ghini)

§ tibie (ti-bi-ĭé) invar – (unã cu tirbieti)
ex: si sh-li facã tibie (ascultãtori)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã