DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armãn1

armãn1 (ar-mắnŭ) sm, sf, adg armãnã (ar-mắ-nã), armãnj (ar-mãnjĭ), armãni/armãne (ar-mắ-ni) – bãrbat (muljari) di-unã mileti tsi bãneadzã tu Balcanj (shi dipuni dit dauãli populi, atsel machidunescul sh-atsel roman, dupã tsi Machidunia fu azvimtã sh-acãtsatã aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã); arãmãn, rumãn, rãmãn, vlah
{ro: aromân}
{fr: aroumain}
{en: Aromanian}
ex: armãnlu sh-oarfãn s-hibã tut pri celnic va sh-u-aducã; armãnlu ncãlar, i vai doarmã, i vai cãntã; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; armãnlu, pãni cu cash, cãndu vai cadã di somnu vai tragã mãnã; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; s-easã-armãnjlji nsus tu munts, cu armãnili mushati; bati cuclu sh-puljlji tuts, fug armãnjlji nsus tu munts; jalea-a cãnjlor, jalea-a-armãnjlor; fudzi haraua di la-armãnj; pãdurli plãng jiliti, s-dirinã lailj-armãnj; Doamne tsi lãets au faptã di armãnjlj-ahãti-au traptã?; noi, armãnjlji, nu murim acasã; armãnlu tu cãshuri ca capra tu creacuri; armãnlu tu munts easti ca amarea isihã

§ arãmãn1 (a-rã-mắnŭ) sm, sf, adg arãmãnã (a-rã-mắ-nã), arãmãnj (a-rã-mãnjĭ), arãmãni/arãmãne (a-rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)

§ rãmãn (rã-mắnŭ) sm, sf, adg rãmãnã (rã-mắ-nã), rãmãnj (rã-mãnjĭ), rãmãni/rãmãne (rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
ex: trã unã rãmãnã mi bãgam shi baci la stãnã; ashi agiumsi feata di rãmãnj vãsiloanji; tsintsi, shasi ficiori rãmãnj; di anda eara rãmãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc!

§ armãnami/armãname (ar-mã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di-armãnj; ntreaga farã armãneascã; armãnimi, armãnilji, armãniu, rãmãnimi, rãmãnii, rumãniu
{ro: aromânime}
{fr: l’ensemble des aroumains, nombres d’aroumains}
{en: large number (multitude, crowd) of Aromanians}
ex: iu eshti armãname?; tru-armãnami sots nu-avea; tritsea armãnamea bair; aoa cãdzum tu armãnami (namisa di-armãnj)

§ armãnimi/ar-mãnime (ar-mã-ní-mi) sf fãrã pl – (unã cu armãnami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Avdela

Avdela (Av-dé-la shi Av-dhé-la) – hoarã dit Machidunii (dit Pindu)
{ro: sat în Macedonia}
{fr: village aroumain de Pinde}
{en: Village in Greek Macedonia}

§ avdiljat (av-di-ljĭátŭ) sm, sf avdiljatã (av-di-ljĭá-tã), avdiljats (av-di-ljĭátsĭ), avdiljati/avdiljate (av-di-ljĭá-ti) – bãrbat i muljari di-Avdela
{ro: locuitor din Avdela}
{fr: habitant d’Avdela}
{en: inhabitant from Avdela}
ex: iu njerdzi, ore avdiljate?

§ avdiljitescu (av-di-lji-tés-cu) adg avdiljiteascã (av-di-lji-teás-cã), avdiljiteshtsã (av-di-lji-tésh-tsã), avdiljiteshti/avdiljiteshte (av-di-lji-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu Avdela; tsi yini di-Avdela
{ro: din Avdela}
{fr: d’Avdela}
{en: of/from Avdela}
ex: cãrvanjli-aesti au cãperdzã avdiliteshti (dit Avdelã, fapti di-avdiljati)

§ avdiljiteashti1/avdiljiteashte (av-di-lji-teásh-ti) sf fãrã pl – limba (grailu) di-Avdela (a avdiljatslor)
{ro: graiul din Avdela}
{fr: langue parlée Avdela}
{en: langage spoken Avdela}
ex: nvitsã avdiljiteashti

§ avdiljiteashti2/av-diljiteashte (av-di-lji-teásh-ti) adv – ca faptu di-atselj di-Avdela
{ro: ca de la Avdela}
{fr: à la manière des habitants d’Avdela}
{en: as done by the inhabitants of Avdela}
ex: s-poartã avdiljiteashti (ca atselj di Avdela)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãrnuti/bãrnute

bãrnuti/bãrnute (bãr-nú-ti) sf bãrnuts (bãr-nútsĭ) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea), tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nãri; tãbac, tabac, tubac, tutumi;
(expr:
1: nã bãrnuti nu-lj tãxescu = nu-lj tãxescu tsiva dip, nitsi unã bãrnuti!;
2: mi fac bãrnuti = mi usuc, mi fac pulbiri)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: scoasi din gepi cãrnicilu di bãrnuti (tãbac) shi trapsi; dã-nj unã bãrnuti; lu-ariseashti s-bea bãrnuti

§ burnuti/burnute (bur-nú-ti) sf burnuts (bur-nútsĭ) – (unã cu bãrnuti)

§ bãruti2/bãrute (bã-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)

§ buruti/burute (bu-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)
ex: ahãntu-ts dau, cama multu nitsi-unã buruti; s-uscã, s-featsi buruti
(expr: pulbiri)

§ bãrnutici (bãr-nu-ti-cí) sm bãrnuticeadz (bãr-nu-ti-cĭádzĭ) – atsel tsi vindi bãrnuti
{ro: vânzător de tabac}
{fr: celui qui vend du tabac à priser}
{en: tobacco seller}

§ burnutci (bur-nut-cí) sm burnutceadz (bur-nut-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)

§ buruci (bu-ru-cí) sm buruceadz (bu-ru-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

biricheti1/birichete

biricheti1/birichete (bi-ri-chĭé-ti) sf birichets (bi-ri-chĭétsĭ) –
1: numã tsi s-da a yiptului dit agru (a zãrzãvãtslor dit grãdinã, a poamilor di pri ponj, etc.), tsi easti criscut sh-adunat di om dupã tsi s-fatsi;
2: lucru (yiptu) tsi s-featsi ma multu (ma mari) ca di-aradã; numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu); bulãchi, bulunchi, artirizmã; (fig: biricheti = (i) grãn, (ii) pãni)
{ro: rod; berechet, abundenţă (de cereale)}
{fr: récolte; abondance (en céréales)}
{en: harvest, crop; abundance (in cereals)}
ex: biricheti di (multu, bolcu) grãn; estan easti biricheti (s-featsi multu yiptu); cãlcã tu casa-a noastrã cu cicior bun, cu nãsã nã intrã birichetea (avearea); criscu, s-featsi mari birichetea (fig: grãnlu); nu calcã birichetea (fig: pãnea)

§ biricheti2/birichete (bi-ri-chĭé-ti) adv – tsi easti bolcu, multu
{ro: cu abundenţă}
{fr: abondamment}
{en: abundantly}
ex: avem ahtãri ciuvanji biricheti (multi, cãti s-vrei)

§ birichetliu (bi-ri-chĭet-líŭ) adg birichetlii/birichetlie (bi-ri-chĭet-lí-i), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ), birichetlii (bi-ri-chĭet-líĭ) – tsi-adutsi biricheti
{ro: care aduce abundenţă}
{fr: qui apporte abondance}
{en: that brings abundance}
ex: ploaea di-aeri easti birichitlii; pãnea di casã easti birichitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã