DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bandã1

bandã1 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc shi au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, ceatã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, gamã, tavabii, tavambii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, mulţime}
{fr: bande, troupe}
{en: band, throng, gang (of thieves)}
ex: videai bãndzã, bãndzã (gãrdelj) di pulj; sh-a rumãnjlor njicã-i banda (ceata, tãbãbia); cãti cãrvãnj s-eara nãinti di bandã (ceatã), bandã (stog) li-alãsa pri tuti nãpoi; tricu nã bandã (buluchi, ceatã) di gionj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scamnu

scamnu (scám-nu) sn scamni/scamne (scám-ni) shi scamnuri (scám-nurĭ) –
1: momilã (ma multu di casã, cu andoapir i fãrã) faptã maxus tra s-shadã omlu; careclã;
2: unã soi di vurtsã cu dintsã di her cu cari s-cheaptinã hirili ncãrshiljati di lãnã;
3: cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii;
4: un gioc di cilimeanj;
5: thronlu pri cari shadi vãsiljelu tu dzãlili pisimi; thron; casa (loclu) iu s-aflã sh-di iu urseashti un om mari (vãsiljelu, dispoti, vizir, etc.); (fig:
1: scamnu = (i) thesea shi putearea di amirã i vãsilje; (ii) loclu (cãsãbãlu) iu sh-ari “scamnul” vãsiljelu; expr:
2: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
3: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri)
{ro: scaun; scaun cu pieptenuşi; sicriu; tron; sediu; joc de copii}
{fr: chaise; scardasse, carde; cercueil; thrône; siège; jeu enfantin}
{en: chair; card, carding brush; coffin; throne; seat (bishop); children’s game}
ex: tini yinj la noi, io tsã-l bag dinãpoi (angucitoari: scamnul); lja un scamnu shi shedz; suntu cãsi tsi nu au scamni (carecli); cãndu mulgu oili, picurarlji shed pri scamnuri (scamni di cheatrã); si sculã di pi scamnu shi acãtsã s-greascã cãtrã tuts deanvãrliga; trapsi ndreptu la scamnu shi shidzu; eara tamam oara, cãndu vrea-lj tragã scamnul, s-lu-aspindzurã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu easti lucru muljirescu; scamnu = vurtsã); aclji-marã vitsinili s-lj-agiutã la scamnu (vurtsa ti chiptinari hirili); mini sor, mi-ashteaptã scamnul (chivurea), tini sor, ti-ashteaptã soacra; cu scamnul (gioclu di cilimeanj); cicior di scamnu
(expr: soi vãsilicheascã) easti; noi, armãnjlji him soi di scamnu
(expr: soi di vãsilje); mi dush la scamnul a mitrupulitlui (casa di iu urseashti dispoti); amirãlu dipusi di pri scamnu (thron), bãgã hilj-su tu loclu a lui; si nsurã cu feata di-amirã shi dupã moartea-a amirãlui, intrã tu scamnu; s-alinã pi scamnul dumnescu di-amirã shi dumni tu loclu a tatã-sui; amirãlu inshi di pri scamnu

§ scãmnici (scãm-nícĭŭ) sn scãmnici/scãmnice (scãm-ní-ci) – scamnu njic
{ro: scăunel}
{fr: petite chaise}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tron

tron (thrónŭ) sn tronuri (thró-nurĭ) – scamnu analtu sh-mushat pri cari shed vãsiljadzlji i amiradzlji tu dzãli pisimi icã atumtsea cãndu sh-fac lucrurli tsi lã caftã thesea di amirã; scamnu (fig: tron = semnu (simbol) di vãsilje)
{ro: tron}
{fr: thrône}
{en: throne}
ex: Ali-Pãshe si sculã di pri tronlu (scamnul) a lui; luna tronlu (scamnul di-amirãroanji) sh-bagã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

urtac

urtac (ur-tácŭ) sm, sf, adg urtacã (ur-tá-cã), urtats (ur-tátsĭ), ur-tatsi/urtatse (ur-tá-tsi) – om cari s-acãtsã sots cu cariva tra s-facã un lucru deadun (s-ducã la idyea sculii, s-facã unã dari-loari, s-imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; sots, oaspi
{ro: tovarăş, prieten, asociat}
{fr: compagnon, camarade, ami, associé}
{en: companion, comrade, friend, associate}
ex: nã featsim urtats (sots); s-plãngã pri urtaclu (sotslu) a lor; nã acãtsãm urtats (sots) tra s-dishcljidem nã cafinei

§ urtãclãchi/urtãclãche (ur-tã-clắ-chi) sf urtãclãchi (ur-tã-clắchĭ) – doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; parei di urtats tsi s-adunã s-facã tsiva (s-lucreadzã deadun, s-imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; sutsatã, sinastrufii, cumpanii
{ro: tovărăşie; asociaţie}
{fr: camaraderie; association}
{en: companionship, comradeship; association}
ex: nu njardzi ghini urtãclãchea (sutsata, sinastrufia) cã nu suntu doilji pi-un zbor

§ urtauã (ur-tá-ŭã) sf urtali/urtale (ur-tá-li) shi urtãlj (ur-tắljĭ) – ceatã di sots (urtats, oaspits)
{ro: ceată, bandă}
{fr: troupe; corps}
{en: troop, band, throng}
ex: nã urtauã (ceatã di oaminj) tricu pri-aoa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã