DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãnii/amãnie

amãnii/amãnie (a-mã-ní-i) sf amãnii (a-mã-níĭ) – mãnii, hulii, lisã, foc, inati, yinati, gnati, uryii, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, gindi, himã, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: colère}
{en: fury, anger}
ex: s-adrã cama-arosh di amãnii (inati, hulii)

§ mãnii/mãnie (mã-ní-i) sf mãnii (mã-níĭ) – (unã cu amãnii)
ex: am mari mãnii (inati, lisã, hulii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãu1

arãu1 (a-rắŭ) sn arãuri (a-rắ-urĭ) – apa tsi s-adunã dit izvuri shi ploai sh-cari curã tu-unã vali cãtã tu-amari; rãu, flumin; (fig:
1: arãu = multeatsã, lucru multu (ca apa di la-arãu); expr:
2: l-lja arãulu = l-lja apa di-arãu, lu-aflã taxirãtsli, lj-cad multi ghideri pri cap;
3: arãu tsi doarmi = arãu cu apa tsi curã lishor;
4: nica nu-agiumsi la-arãu shi-sh sculã poljli = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi (tsi sã ndreadzi trã) un lucru cãndu nu easti ninga oara s-lu facã)
{ro: râu, fluviu}
{fr: rivière, fleuve; foule}
{en: river; crowd}
ex: ficiorlu lo apã di la arãu; tricum pisti un arãu mari; cãt loa s-li treacã, li nica arãulu; arãulu dinãcali dipusi sh-cama multu; arãulu dipus, buciunj vai aducã; arãurli si zgrumã di apã multã; arãurli va strãcheascã; easti-arãu fãrã thimo, s-hibã sh-om fãrã caimo?; fãlcarea tutã s-yinã-arãu (fig: ca un arãu, multã sh-dipriunã); arãu (fig: multã, ca arãulu) ãlj fudzea sudoarea

§ rãu1 (rắŭ) sn rãuri (rắ-urĭ) – (unã cu arãu1)

§ arãuredz1 (a-rã-u-rédzŭ) vb I arãurai (a-rã-u-ráĭ), arãuram (a-rã-u-rámŭ), arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurari/arãurare (a-rã-u-rá-ri) – cur ca apa dit un arãu
{ro: curge ca un rîu}
{fr: couler comme une rivière}
{en: run as a river}
ex: lãcrinjli arupsirã arãu shi nj-arãurarã fatsa; lãcrinjli acãtsarã s-nji arãureadzã fatsa

§ arãurat1 (a-rã-u-rátŭ) adg arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurats (a-rã-u-rátsĭ), arãurati/arãurate (a-rã-u-rá-ti) – tsi curã (ari curatã) ca un arãu
{ro: curs (ca rîul)}
{fr: coulé (comme une rivière)}
{en: run (as a river)}

§ arãurari1/arãurare (a-rã-u-rá-ri) sf arãurãri (a-rã-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãureadzã
{ro: acţiunea de a curge ca un rîu}
{fr: action de couler comme une rivière}
{en: action of running as a river}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

himã2

himã2 (hí-mã) sf fãrã pl – hulii, mãnii, amãnii, lisã, foc, inati, yinati, gnati, uryii, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, picã, cangi, gindi, turbari, thimo
{ro: furie}
{fr: fureur}
{en: fury, wrath}
ex: hãrios strigã, ha, ha, shi ncljisi usha cu himã (cu multã inati, cu hulii); asunã singirlu cu-ahãtã himã (hulii) shi inati

§ himos (hi-mósŭ) adg himoasã (hi-mŭá-sã), himosh (hi-móshĭ), himoasi/himoase (hi-mŭá-si) – tsi s-hiumuseashti pri cariva ca cu inati; ca cu hulii, timos, thimos
{ro: năvalnic, furios}
{fr: fougueux, avec fureur}
{en: impetuous, fiery}
ex: himoasã spidã (tsi dipuni thimoasã, ca cu inati); earna agiumsi cu vimturi himoasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hulii/hulie

hulii/hulie (hu-lí-i) sf hulii (hu-líi) – muljitura galbinã-veardi sh-amarã ca di fãrmac, faptã di hicat, cari s-vearsã tu stumahi dupã tsi treatsi prit hearea-a omlui; (fig: hulii = amãnii, mãnii, lisã, inati, yinati, gnati, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, cangi, gindi, himã, etc.)
{ro: fiere; furie}
{fr: bile; colère}
{en: bile; fury, anger}
ex: hearea cu hulia; cã-nj mintits huliili; lj-si mintirã huliili sh-cãdzu tu-arãu; ghegã di hulii (fig: amãnii) apres

§ hulusescu (hu-lu-sés-cu) vb IV hulusii (hu-lu-síĭ), huluseam (hu-lu-seámŭ), hulusitã (hu-lu-sí-tã), hulusiri/hulusire (hu-lu-sí-ri) – lãndzidzãscu di hulia multã tsi s-aflã tu stumahi; (fig: hulusescu = lj-am inati a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu ved i s-lji zburãscu); lj-u voi cã-nj fatsi un lucru tsi nj-adutsi znjii; ahuljisescu, huljisescu, cãchiusescu, chicusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu)
{ro: avea multă fiere la stomah, avea colită; (se) supăra}
{fr: avoir de la bile dans l’estomac, avoir de la colite; (se) fâcher, bouder}
{en: have too much bile in the stomach; get sorry, make (be) angry}

§ hulusit (hu-lu-sítŭ) adg hulusitã (hu-lu-sí-tã), hulusits (hu-lu-sítsĭ), hulusiti/hulusite (hu-lu-sí-ti) – lãndzit di multã hulii tu stumahi
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: made sorry (angry)}

§ hulusiri/hulusire (hu-lu-sí-ri) sf hulusiri (hu-lu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti lãndzit di multã hulii tu stumahi
{ro: acţiunea de a avea multă fiere la stomah, avea colită; de a (se) supăra; supărare}
{fr: action d’avoir de la bile dans l’estomac, d’avoir de la colite; de (se) fâcher}
{en: action of having too much bile in the stomach; of getting sorry or making someone (being) angry}

§ huljisescu (hu-lji-sés-cu) vb IV huljisii (hu-lji-síĭ), huljiseam (hu-lji-seámŭ), huljisitã (hu-lji-sí-tã), huljisiri/huljisire (hu-lji-sí-ri) – (unã cu hulusescu)

§ huljisit (hu-lji-sítŭ) adg huljisitã (hu-lji-sí-tã), huljisits (hu-lji-sítsĭ), huljisiti/huljisite (hu-lji-sí-ti) – (unã cu hulusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inati/inate

inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi

§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)

§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu

§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)

§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)

§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}

§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos

§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lisã2

lisã2 (lí-sã) sf lisi/lise (lí-si) – niputeari greauã tsi s-lja cãndu un easti mushcat di-unã pravdã (cãni, cãtushi, etc.) lãndzitã di-aestã lãngoari shi cari s-aspuni prota cu-unã purtari di om turbat tsi scoati spumi dit gurã, deapoea s-fatsi ca un om dãmlusit tsi nu poati si s-minã sh-tu soni moari; turbari; (fig: lisã = atsea (harea, huea) tsi-l fatsi omlu ca si s-poartã ca acãtsat di lisã; inati, yinati, gnati, ghnati, amãnii, mãnii, hulii, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã)
{ro: turbare (boala); furie, mânie}
{fr: rage; colère, furie; acharnement}
{en: rabies; fury, anger}

§ lisixescu (li-sic-sés-cu) vb IV lisixii (li-sic-síĭ), lisixeam (li-sic-seámŭ), lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixiri/lisixire (li-sic-sí-ri) – acats lisã (lãngoarea); turbu, turbedz; (fig: lisixescu = mi-acatsã inatea dip canda am turbatã; inãtusescu, mi-acatsã multã inati, hulii, amãnii, etc.)
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage; enrager}
{en: get rabies; make very angry}
ex: cãnili lisixi (turbã); va lisixeascã (va s-acatsã lãngoarea lisã)

§ lisixit (li-sic-sítŭ) adg lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixits (li-sic-sítsĭ), lisixiti/lisixite (li-sic-sí-ti) – tsi ari turbatã (ari acãtsatã turbari); turbat
{ro: turbat; înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: who has the rabies; made very angry, furious}

§ lisixi-ri/lisixire (li-sic-sí-ri) sf lisixiri (li-sic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã turbari (lãngoarea); turbari
{ro: acţiunea de a turba; turbare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}

§ lisearcu (li-seár-cu) adg lisearcã (li-seár-cã), liseartsã (li-seár-tsã), liseartsi/liseartse (li-seár-tsi) – acãtsat di turbari, lisixit, turbat; (fig: lisearcu = tsi fatsi ca un tsi easti acãtsat di turbari (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.)
{ro: turbat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

picã3

picã3 (pí-cã) sf fãrã pl – inati, gnati, ghnati, chicusiri, cãchiusiri, amãnii, mãnii, hulii, yinati, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, cangi, himã, turbari
{ro: pică, ciudă, necaz, supărare, furie, răzbunare}
{fr: dépit, rancune, colère}
{en: spite, fury, anger}
ex: lj-am mari picã (inati); di pica (inatea) tsi lã poartã a oilor; tsi, va-nj tsãnj picã (inati)?; trã pica (inatea) a gretslor; di picã (inati), dushmanjlji bana-lj loarã; l-vãtãmash di trã nã picã (inati, ahti tsi lj-aveai); di tuts amiradzlji vitsinj, trã un avea picã (inati) sh-lj-u hirbea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

turbu1

turbu1 (túr-bu) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) –
1: acats lãngoarea “turbari”, di-aradã, di la unã pravdã (prici) turbatã (ca unã cãtushi i cãni, bunãoarã); lisixescu;
2: inãtusescu, mi-acatsã amãnia (hulia, inatea, niisihia, etc.); turbedz, nturbu, trub
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage, enrager; devenir enragé, furieux}
{en: get rabies; infuriate, make very angry}
ex: sãndzãli acãtsã s-turbã (s-hearbã) tu nãs; cãnili turbã (fu acãtsat di lãngoarea turbari); turbã, cã-l mushcã un cãni turbat; cãndu s-adunã doilji njits, turbã (nu lj-acatsã loclu, nu sta tu-un loc, fac mash glãrinj)

§ turbedz (tur-bédzŭ) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) – (unã cu turbu1)

§ turbat (tur-bátŭ) adg turbatã (tur-bá-tã), turbats (tur-bátsĭ), turbati/turbate (tur-bá-ti) –
1: tsi-ari acãtsatã turbari; lisixit, lisearcu, nturbat, trubat;
2: tsi fatsi ca un tsi easti turbat (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.
{ro: turbat (boala); înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: with rabies; made very angry}
ex: cu oclji arosh turbats di urã; mãcarea easti ansãratã turbatã (para nsãratã); l-mushcã un cãni turbat

§ turba-ri1/turbare (tur-bá-ri) sf turbãri (tur-bắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã lãngoarea turbari; lisixiri, nturbari, trubari;
2: atsea tsi fatsi un cãndu lu-acatsã multu hulia, zalea, amãnia, niisihia, etc.
{ro: acţiunea de a turba, de a înfuria; turbare, înfuriare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}
ex: lj-si mutã perlu di turbari (amãnii, zalã); lu-ascuchea ca la cãni turbat (lãndzit di lãngoarea turbari); va s-aflji patrudzãts di cãtsali mãri turbati, (lãndziti di lãngoarea turbari) moarti di foami; acãtsã s-da grindini sh-furtunã turbatã (ca lãndzitã di turbari, hulitoasã); sufla turbatlu (gindoslu) vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; cura di tuti pãrtsãli arãuri ca turbati!; ca nã zurlã, ca nã turbatã, s-azvimturã Dzãna-din-Vali la cãsistrã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uryii1/uryie

uryii1/uryie (ur-yí-i) sf uryii (ur-yíĭ) –
1: urghii, amãnii, hulii, lisã, inati, nãireatsã, thimo, zalã, turbari, etc.;
2: blãstem, chiameti (tsi yini di la Dumnidzã)
{ro: urgie, mănie, ură, prăpăd}
{fr: colère, courroux, malédiction, désastre}
{en: fury, anger, curse, disaster}
ex: tsi-lj yinji uryia (chiametea, blãstemlu-al Dumnidzã) di-lj yinji!; vã ari uryia (vã fatsi blãstemlu) s-avets nãrli mutati; de, uryia (blãstemlu-al Dumnidzã) lj-u putu; s-lu-aducã mash uryia (blãstemlu, sãtãnãlu); adrat ca nã uryii (ca sãtãnãlu)

§ urghii1/ur-ghie (ur-ghí-i) sf urghii (ur-ghíĭ) – (unã cu uryii2)
ex: urghia-al Dumnidzã (blãstem, chiameti) furã ploili aesti; urghia s-ti lja! (blãstem: s-ti-agudeascã tuti lãetsli; s-tsã cadã tuti urãtetsli pri cap!)

§ uryisescu (ur-yi-sés-cu) vb I uryisii (ur-yi-síi), uryiseam (ur-yi-seámŭ), uryisitã (ur-yi-sí-tã), uryisiri/uryisire (ur-yi-sí-ri) –
1: aduchescu unã mari dushmãnilji fatsã di cariva (cari nj-ari faptã un mari arãu); urãscu, am tu hazmã, hãzmusescu;
2: caftu-al Dumnidzã tra s-lj-aducã a unui tuti soili di lãets; culedz, huledz, blastim, afurisescu, anathim, anãthimedz, cãtãryisescu, cãtãrãses-cu
{ro: urâ, blestema}
{fr: haïr, maudire}
{en: hate, curse}
ex: am, cã trã tse mi uryiseshti ahãt (mi blastinj) shi escu stearpã?

§ uryisit (ur-yi-sít) adg uryisitã (ur-yi-sí-tã), uryisits (ur-yi-sítsĭ), uryisit/uryisite (ur-yi-sí-ti) – tsi easti urãt di cariva; hãzmusit; blãstimat, afurisit, anathimat, etc.
{ro: urât, blestemat}
{fr: haï, maudit, malheureux}
{en: hated, cursed}
ex: bre, cu coasa, uryisitã! (blãstimatã!); agiumsi anlu di uryii, sh-ma uryisit (blãstimat) murminlu

§ uryisiri (ur-yi-sí-ri) sf uryisiri (ur-yi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi uryiseashti; hãzmusiri, urãri; blãstimari, afurisiri, anathimari, etc.
{ro: urâre, blestemare}
{fr: action de haïr, de maudir}
{en: action of hating, of cursing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn