{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

ex: apoea-l lja muljiramea (pareea di muljeri)

§ muljirescu (mu-lji-rés-cu) adg muljireascã (mu-lji-reás-cã), muljireshtsã (mu-lji-résh-tsã), muljireshti (mu-lji-résh-ti) – tsi ari s-facã cu muljarea; tsi easti di muljari; tsi s-aspuni (s-poartã) ca unã muljari; ti/di muljari; fiminin, feamin; (fig: muljireascã (ca sf) = loclu di nuntru shi nãpoi a bisearicãljei iu sta di-aradã muljerli)
{ro: femeiesc}
{fr: féminin, de femme}
{en: feminin, of women}
ex: plãngul easti muljirescu (di muljari, ti muljeri); bisearica ari unã parti bãrbãteascã shi unã muljireascã (ti muljeri): muljireasca (atsea ti muljeri) easti dupã bãrbãteasca; preftul ishi dit bãrbãteasca shi intrã tu muljireasca; vindea mash stranji muljireshti (ti muljeri); muljireshti suntu-aesti lucri shi nu-s cu cãdeari la bãrbats

§ muljireashti/muljireashte (mu-lji-reásh-ti) adv – faptã ca di/ti muljeri; ca muljerli
{ro: femeieşte}
{fr: comme les femmes, de femme, féminin}
{en: womanly, feminin}
ex: imna nviscut muljireashti (ca muljerli)

§ muljiroanji/muljiroanje (mu-lji-rŭá-nji) sf muljiroanji/muljiroanje (mu-lji-rŭá-nji) – muljari (feaminã) tsi easti multu gioni
{ro: femeie voinică}
{fr: femme forte}
{en: strong woman}

§ muljirashcu (mu-lji-rásh-cu) adg muljirashti (mu-lji-rásh-ti) – di muljari; bãrbat tsi-aspuni hãri ca di muljari; bãrbat tsi lu-ariseashti sã-sh treacã oara cu muljerli; muljirushcu, muljirush, muljiratic
{ro: afemeiat}
{fr: efféminé}
{en: effeminate}

§ muljirushcu (mu-lji-rúsh-cu) adg muljirushtsi (mu-lji-rúsh-tsi) – (unã cu muljirashcu)
ex: dupã muljirushca-lj fatsã (fatsã ca di muljari), nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva cã-i ficior

§ muljirush (mu-lji-rúshĭŭ) adg muljirush (mu-lji-rúshĭ) – (unã cu muljirashcu)
ex: tadi easti un muljirush, nãs arneashti, nãs la cãmeshli

§ muljiratic (mu-lji-rá-ticŭ) adg muljiraticã (mu-lji-rá-ti-cã), muljiratits (mu-lji-rá-titsĭ), muljiratitsi/muljiratitse (mu-lji-rá-ti-tsi) – (unã cu muljirashcu)
ex: easti arshini la noi s-lji easã numa a unui bãrbat cã easti muljiratic

ex: maica ts-poartã dorlu; nu, maicã (daslu-a meu), nu fudz

§ manã1 (má-nã) sf mani/mane (má-ni) – (unã cu mumã)
ex: eara un tatã sh-nã manã (mumã); manã, mãnitsã! n casã hii lea mumã, lea durutã?

§ paramanã2 (pá-ra-má-nã) sf paramani/paramane (pá-ra-má-ni) – (unã cu paramumã)
ex: ficior dat la paramanã

§ imã (í-mã) sf imi/ime (í-mi) – (unã cu mumã)

§ mãnitsã (mã-ní-tsã) sf mãnitsã (mã-ní-tsã) – (unã cu mumã)
ex: mãnitsa easti un zbor cu cari easti hãidipsitã mana; cãtse nj-u-arsish mãnitsa-nj?

§ mã1 (mã) sf fãrã pl – (unã cu mumã)
ex: ai mã? (dadã?); va-nj ti-alas cu mã (mamã) sh-cu tatã; eara grec di mã (dadã) sh-di tatã

§ mu-mea (mú-mea) sf fãrã pl – muma a mea; mamã-mea, dada-a mea
{ro: mamă-mea}
{fr: ma mère}
{en: my mother}
ex: trã suflitlu a mu-meai
(expr: ded tsiva shi shtiu cã nu va-l ljau nãpoi); dicãt s-nji plãngã mu-mea, ma ghini s-tsã plãngã mã-ta

§ mã-ta (mắ-ta) sf fãrã pl – muma a ta; mamã-ta, dadã-ta
{ro: mamă-ta}
{fr: ta mère}
{en: your mother}
ex: iu tsi-u mã-ta (dada a ta), moi mushatã; mã-ta (dada a ta) nu mi va; mã-ta ti purtã noauã mesh di dzãli, sh-tini nu-aravdzã necã unã minutã?

§ mã-sa (mắ-sa) sf fãrã pl – muma a lui (a ljei); mamã-sa (a lui, a ljei), dadã-sa;
(expr:
1: mã-sa-a steauãljei = (featã) multu mushatã, nu s-poati ma mushatã… ca muma-a stealilor;
2: s-ducã la mã-sa!; mã-sa-lj fu! = angiurãturi;
3: cum ãl featsi mã-sa sh-easti = easti ftoh, oarfãn, ageamit;
4: l-poartã mã-sa di mãnã = easti lishor, tivichel, ageamit)
{ro: mamă-sa}
{fr: sa mère}
{en: his/her mother}
ex: ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; lj-trapshu-un somnu… mã-sa-lj fu!
(expr: canda muma-a somnului sh-fu!); trã mãcari mã-sa-lj hiu, ma trã lucru, doi paradz nu fac nurãrli-a ljei…; mã-sa a steauãljei

{fr: pieu (dans des jeux enfantins)}
{en: small stake (in children’s games)}

§ potpar (pót-parŭ) sm potpari (pót-parĭ) –
1: par shcurtu, sumigos tu-un capit, cari s-hidzi tu loc ca semnu (tra s-leagã tsiva di el, s-aspunã un sinur, etc.);
2: un par (lemnu, scãndurã, etc.) di cari si ndoapirã un lucru (gardu, stizmã, etc.) tra s-nu s-surpã lishor
{ro: ţăruş; proptea}
{fr: piquet, pieu; étançon}
{en: stake; prop, support stake}