DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

basareti/basarete

basareti/basarete (ba-sa-ré-ti) sf pl(?) – atsea tsi-aspuni omlu cãndu nu lj-easti fricã s-facã un lucru, cã pistipseashti (ari nãdia shi ncreadirea) cã va u scoatã n cap, cã va-lj da di cali; curai, curaj, curagi, thar, gairei, gaireti, gãireti
{ro: piuit, curaj}
{fr: courage et foi}
{en: courage and faith}
ex: lj-tãlje basaretea (lj-u lo gãiretea, curailu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

besã

besã (bé-sã) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi (cã nu va ti pruda); giurat (di arbinesh); pisti, embistosini, mbithar;
(expr: lj-dau (lj-fac) besã = am ncreadiri cã va facã tsi tãxeashti, cã nu-nj dzãtsi minciunj, etc.)
{ro: credinţă, fidelitate, jurământ (de albanezi)}
{fr: foi, fidélité; serment (des albanais)}
{en: faith, fidelity, oath (of Albanians)}
ex: armãnlu easti om di inimã shi di besã (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armãn chiru… pri besã (trã pisti); nu dãdeam besã (nu-aveam ncreadiri, embistosini, mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cãnj

§ besalã (be-sa-lắ) sm besaladz (be-sa-ládzĭ) – om a curi ãlj si da (fatsi) besã; om a curi pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}
ex: omlu atsel cama besalãlu (mbistimenlu) al Ali

§ besa-bes (bé-sa-bés) invar – giurat arbinishescu cu noima “giur besã”
{ro: formulă albaneză de jurământ care înseamnă “jur fidelitate”}
{fr: formule de serment des albanais signifiant “je jure fidélité”}
{en: Albanian oath formula meaning “I swear fidelity”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlatã

cãlatã (cã-lá-thã) sf cãlãti (cã-lắthĭ) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cosh, cãnestrã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: acumpãrai nã cãlatã cu frandzã; cãlatã di cãshcãval; adutsea aua di la-ayinji, cãlãtili mplini

§ cãlãticã (cã-lã-thí-cã) sf cãlãtitsi/cãlãtitse (cã-lã-thí-tsi) – cãlatã njicã; cãlãtici
{ro: coşuleţ}
{fr: petite corbeille, petit panier}
{en: small basket}

§ cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) sf cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) – (unã cu cãlãticã)

§ cãlãtar (cã-lã-thárŭ) sm, sf, adg cãlãtarã (cã-lã-thá-rã), cãlãtari (cã-lã-thárĭ), cãlãtari/cãlãtare (cã-lã-thá-ri) – atsel (atsea) tsi fatsi i vindi cãlãti
{ro: împletitor sau vânzător de coşuri}
{fr: fabricant ou marchand de corbeilles}
{en: basket maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãrãsescu2

cãtãrãsescu2 (cã-thã-rã-sés-cu) vb IV cãtãrãsii (cã-thã-rã-síĭ), cã-tãrãseam (cã-thã-rã-seámŭ), cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsi-ri/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; scot dit un lucru atseali tsi nu voi s-armãnã tu el tra s-lu fac curat (spastru, limpidi, etc.); cur, cãtãrusescu, cãtãrisescu, spãstrescu, pãstrescu, pãstrãsescu, anãschirsescu, anischirsescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, arãdãpsescu
{ro: curăţa, purifica}
{fr: nettoyer, purifier}
{en: clean, purify}

§ cãtãrãsit2 (cã-thã-rã-sítŭ) adg cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsits (cã-thã-rã-sítsĭ), cãtãrãsiti/cãtãrãsite (cã-thã-rã-sí-ti) – tsi easti curat di murdãrilji; (lucru) tsi-lj s-ari scoasã atseali tsi s-aflã (amisticati) nuntru; curat, cãtãrusit, cãtãrisit, spãstrit, pãstrit, pãstrãsit, anãschirsit, anischirsit, nãscãrsit, nãschirsit, arãdãpsit
{ro: curăţat, purificat}
{fr: nettoyé, purifié, propre}
{en: cleaned, purified}

§ cãtãrãsiri2/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) sf cãtãrãsiri (cã-thã-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtãrãseashti; curari, cãtãrusiri, cãtãrisiri, spãstriri, pãstriri, pãstrãsiri, anãschirsiri, anischirsiri, nãscãrsiri, nãschirsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a purifica; curăţare, purificare}
{fr: action de nettoyer, de purifier; nettoyage, épuration}
{en: action of cleaning, of purifying; cleanliness purification}

§ cãtãrusescu2 (cã-thã-ru-sés-cu) vb IV cãtãrusii (cã-thã-ru-síĭ), cãtãruseam (cã-thã-ru-seámŭ), cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusiri/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)

§ cãtãrusit2 (cã-thã-ru-sítŭ) adg cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusits (cã-thã-ru-sítsĭ), cãtãrusiti/cãtãrusite (cã-thã-ru-sí-ti) – (unã cu cãtãrãsit)

§ cãtãrusiri2/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) sf cãtãrisiri (cã-thã-ri-sírĭ) – (unã cu cãtãrãsiri)

§ cãtãrisescu (cã-thã-ri-sés-cu) vb IV cãtãrisii (cã-thã-ri-síĭ), cãtãriseam (cã-thã-ri-seámŭ), cãtãrisitã (cã-thã-ri-sí-tã), cãtãrisi-ri/cãtãrisire (cã-thã-ri-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn