DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aestu

aestu (a-ĭés-tu) pr aestã (a-ĭés-tã), aeshti (a-ĭésh-ti) shi aeshtsã (a-ĭésh-tsã), aesti/aeste (a-ĭés-ti) – pronumã trã un lucru (hiintsã) tsi s-aflã aproapi di-atsel tsi zburashti; aistu, istu, ist, atsestu, atsistu
{ro: acesta}
{fr: ce, ce-ci}
{en: this}
ex: aestu plãndzi; amirã-lj dzã-tsea-a-aishtui; aestu cap tsi-i gol di minti; aestu an voi s-nu dishcljidets; aishtei featã; aishtor dã-lã n cap; cu tuti aesti, el muri

§ aistu (a-ís-tu) pr aistã (a-ís-tã), aishti (a-ísh-ti) shi aishtsã (a-ísh-tsã), aisti/aiste (a-ís-ti) – (unã cu aestu)
ex: earna aistã; haraua-a aishtiljei (aishtei) casã; tsi-lj yini sh-a-aishtei (sh-a-aishtiljei)

§ estu (ĭés-tu) pr estã (ĭés-tã), eshti (ĭésh-ti) shi eshtsã (ĭésh-tsã), esti/este (ĭés-ti) – (unã cu aestu)
ex: nica estã (tu scriarea-a noastrã: nica-aestã) oarã s-mi-avdzã

§ istu (ís-tu) pr istã (ís-tã), ishti (ísh-ti) shi ishtsã (ísh-tsã), isti/iste (ís-ti) – (unã cu aestu)
ex: istã thamã nu shi shtii

§ ist1 (ístŭ) pr istã (ís-tã), ishti (íshtĭ), isti/iste (ís-ti) – (unã cu aestu)

§ aestan (a-ĭés-tanŭ) adv – anlu aestu
{ro: anul acesta}
{fr: cette année}
{en: this year}
ex: io va mi duc aestan sã-l vatãm; li-asteasi yipturli sh-aestan

§ estan (ĭés-tanŭ) adv – (unã cu aestan)
ex: armãnjlji estan (anlu-aestu) tuts nu es; nitsi estan (anlu-aestu), ni di vearã; estan s-featsi multã auã

§ atsestu (a-tsés-tu) pr atseastã (a-tseás-tã), atseshtsã (a-tsésh-tsã), atseasti/atseaste (a-tseás-ti) – (unã cu aestu)

§ atsistu (a-tsís-tu) pr atsistã (a-tsís-tã), atsishtsã (a-tsísh-tsã), atsisti/atsiste (a-tsís-ti) – (unã cu aestu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apurii/apurie

apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru

§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji

§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}

§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canoni1/canone

canoni1/canone (ca-nó-ni) sf canonj (ca-nónjĭ) – unã leadzi astãsitã di bisearicã cari aspuni tsi poati i tsi nu poati si s-facã tu lucrili di bisearicã; pidipsirea (cazna, ghizaea, munda) tsi-lj si caftã (da) s-facã a unui tsi ari cãlcatã unã leadzi (canoni) astãsitã di bisearicã; leadzi (nom) di bisearicã
{ro: canon bisericesc}
{fr: canon, règle, pénitence}
{en: canon}
ex: shi shtii el canonjli (nomurli, ledzli di bisearicã); nj-deadi pragmaticolu canoni (cazni, mitãnj) yinghits

§ canonã1 (ca-nó-nã) sf canoani/canoane (ca-nŭá-ni) – (unã cu canoni1)

§ canonic (ca-nó-nicŭ) adg canonicã (ca-nó-ni-cã), canonits (ca-nó-nitsĭ), canonitsi/canonitse (ca-nó-ni-tsi) – tsi s-fatsi dupã cum u caftã canonea (leadzea di bisearicã); tsi ari s-facã cu canonea
{ro: canonic}
{fr: canonique}
{en: canonic, canonical}
ex: aestu lucru easti canonic (cãftat di leadzea di bisearicã); eara canonic (u cãfta leadzea, nomlu, adetea) la mãnãstir

§ canunizedz (ca-nu-ni-zédzŭ) vb I canunizai (ca-nu-ni-záĭ), ca-nunizam (ca-nu-ni-zámŭ), canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canuniza-ri/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) – ufilisindalui canoanili a bisearicãljei, trec un om mortu tu arada-a ayilor (trã ghinetsli shi thamatili tsi ari faptã tu banã shi dupã moarti); fac canonj trã bisearicã; ayisescu, ayiusescu, sãntisescu, sãntsãscu
{ro: canoniza}
{fr: canoniser, mettre au nombre des saints}
{en: canonize}
ex: canunizã ndrepturli shi daturli; trã faptili-a lui lu canunizarã (ayisirã)

§ canunizat (ca-nu-ni-zátŭ) adg canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canunizats (ca-nu-ni-zátsĭ), canunizati/canunizate (ca-nu-ni-zá-ti) – tsi easti tricut tu arada-a ayilor; leadzi faptã di bisearicã; ayisit, ayiusit, sãntisit, sãntsãt
{ro: canonizat}
{fr: canonisé}
{en: canonized}

§ canunizari/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) sf canunizãri (ca-nu-ni-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om mortu easti canunizat, i unãleadzi easti canunizatã; ayisiri, ayiusiri, sãntisiri, sãntsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãntu2

cãntu2 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) – lj-aruc (ãlj fac) amãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi di-aradã (i) nu poati s-li facã altã soi, (ii) nu vrea li-adra altã soi shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; ncãntu, mãyipsescu, amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu;
(expr:
1: lj-cãntu = (i) lj-dzãc tsiva shi-l mãyipsescu cu zboarã tra s-lu-arãd shi s-facã tsi voi mini; (ii) lj-dzãc papardeli, gavumãri, glãrinj, chirãturi, vruti sh-nivruti, etc.;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã = tsi papardeli-lj dzãts, tsi-lj dzãts s-lu-arãdz, tsi-l mãyipseshti cu zboarã)
{ro: vrăji; fermeca}
{fr: ensorceler; charmer}
{en: cast a spell; charm}
ex: u cãntã (mãyipsi) sh-deapoea u discãntã; tsi-lj cãntsã shi tsi-ts discãntã?
(expr: tsi glãrinj ãlj dzãts shi tsi ts-apãndiseashti?); mi doari caplu di cãti-nj cãntash
(expr: glãrinjli tsi-nj dzãsish)

§ cãntat2 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) – tsi ari hãri shi puteri di thamã (nishani, ciudii) tsi es nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi-lj s-ari arcatã mãyi; ncãntat, mãyipsit, mãndipsit, numãtsit, nãmãtisit, aumbros, aumbrat
{ro: vrăjit, fermecat, năzdrăvan}
{fr: ensorcellé; charmé}
{en: who has been casted (under) a spell; charmed}
ex: calu eara di cãntatslji (mãyipsit); eara un cal cãntat; loc nicurat sh-cãntat (mãyipsit); pulj cãntat (mãyipsit); tueagã di her cãntatã (mãyipsitã); un mer cãntat (mãyipsit) shi discãntat

§ cãntari2/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; fãtseari-amãyi; ncãntari, mãndipsiri, mãyipsiri, amãyipsiri, mãghipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a vrăji, de a fermeca}
{fr: action d’ensorceler, de charmer; charme}
{en: action of casting a spell, of charming; spell}
ex: cu cãntari (arcari mãyi) sh-discãntari-l featsi nãpoi om

§ ncãntu1 (ncắn-tu) vb I ncãntai (ncãn-táĭ), ncãntam (ncãn-támŭ), ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) – (unã cu cãntu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciudii/ciudie

ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã

§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã

§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}

§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghioz-boeagi

ghioz-boeagi (ghĭóz-bo-ĭa-gí) sm ghioz-boeageadz (ghĭóz-bo-ĭa-gĭádzĭ) – atsel tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã i s-aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru
{ro: scamator}
{fr: prestidigitateur}
{en: conjurer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nishani/nishane

nishani/nishane (ni-shĭá-ni) sf nishenj (ni-shĭénjĭ) – semnu cari-aspuni unã noimã maxutarcã (spitsialã);
1: semnul tsi caftsã s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva (tufechea, topa, etc.);
2: semnu (trã purtari pri cheptu) tsi s-da a omlui cari-ari aspusã giunatic tu polim;
3: cãparã (arvunã, pei, etc.), ca semnu cã doi oaminj s-aduchescu trã vindearea-acumprarea-a unui lucru;
4: arãvoanã, ca semnu cã doi tiniri s-isusescu;
5: doara tsi s-fatsi la numtã ca semnu di tinjia shi vrearea tsi-lj si poartã a gambrolui, a nveastãljei noauã shi a fumeljlor a lor;
6: semnu di mushuteatsã;
7: semnu tsi s-fatsi tu lumi shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dumni-dzãeascã i dyeavuleascã); thamã, thavmã, ciudii, etc.;
8: stihimã
{ro: semn distinctiv cu o anumită semnificaţie; ţintă; decoraţie; inel de logodnă; cadou de nuntă; frumuseţe; minune, miracol; etc.}
{fr: marque, signe; cible; décoration; cadeau de noces, arrhes; beauté, splendeur; merveille; excentricité; etc.}
{en: sign of special significance; target; medal; engagement ring; wedding present, down payment; beauty; miracle; etc.}
ex: bagã-lj nishani (bagã-lj semnu) ca si shtii s-cãrtiri; la agheazmo alãsãm sh-noi unã nishani (un semnu); tradzi tu nishani (tradzi tu semnu; lja semnu); nu anchili nishanea (nu-agudi semnul); lo nishani (lo semnu trã giunaticlu-aspus); tsintsi flurii nishani (cãparã); tricurã cu nishenjli (doarili di numtã); nã agiucam cu nishenj (bãgam stihimã); a hoarãljei nishani (mushuteatsã; mushatã); nishani (semnu, mushuteatsã) di featã; nã lilici, nã nishani (ciudii di mushatã tsi easti); tsi cal, tsi nishani (tsi ciudii); nveasta oacljishi, nishani (ciudii); s-nu ma ved alti nishenj (glãrinj, shicadz, huneri, etc.); va-ts dau singurã nishani (mini singurã va-ts dau un semnu-asfali); pãtsãsh, moi, mari nishani (taxirati); aoa-i nishani (lipsã, ananghi) di apã; s-featsi mari nishani (ciudii)

§ nishinlitcu (ni-shin-lít-cu) adg nishinlitcã (ni-shin-lít-cã), nishinlittsi (ni-shin-lít-tsi), nishinlittsi/nishinlittse (ni-shin-lít-tsi) – tsi s-aleadzi di altsã ca semnu (cu hãrli tsi-aspuni); tsi ahãrzeashti s-lu (s-u) dai di mãnear; aleptu
{ro: remarcabil}
{fr: remarcable}
{en: remarkable}
ex: Haida-i featã nishinlitcã (aleaptã)

§ nishinipsescu (ni-shi-nip-sés-cu) vb IV nishinipsii (ni-shi-nip-síĭ), nishinipseam (ni-shi-nip-seámŭ), nishinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; mi ndreg s-amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) tra s-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu semnul i scupolu tsi-am tu minti; ljau semnu; nchilescu, anchilescu, agudescu, tihisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njir1

njir1 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, uinjisescu
{ro: (se) mira}
{fr: s’étonner, s’ébahir}
{en: astonish, be (stand) amazed}
ex: s-njirã (s-ciudiseashti) nã dunjai di mushuteatsa-a ljei; tuts s-njira (ciudisea): cari easti atsea featã?; shi si s-njirã (s-apuriseascã; icã s-lã treacã oara) tuts; tsal Tega s-njira (s-ciuidisea; icã lj-tritsea oara); ma mi njir (ciudisescu) cã nu-nj spusi; s-njirarã (s-thãvmusirã) vlahuhorli trei; mi njir (mi ciudisescu) di foami cum s-tsãn; s-njira pri nãsã (s-apurisea tri nãsã) cari ts-u videa; Miti cãntã sh-alantsã s-njirã (s-ciudisescu, sta cu gura hãscatã) pri nãs

§ njirat1 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njira-ti/njirate (nji-rá-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}
ex: stãtea njirats (ciudusits) la ushi; ocljilj a lor pãscurã njirats (ciudisits, uinjisits) di patruli pãrtsã; cari avdza di aestã, njirat (ciudisit) armãnea, cã nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva; njirat (uinjisit) shi ciuduit

§ njirari1/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, uinjisiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a (se) mira; mirare}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed; amazement}
ex: ea-l mutreashti cu njirari (ciudisiri, apurii); scutea sh-cãti un zbor di njirari (ciudii); nj-yini njirari (ciudii) cãndu-lj ved doilji

§ anjir (anjir) (mi) vb I anjirai (a-nji-ráĭ), anjiram (a-nji-rámŭ), anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirari/anjirare (a-nji-rá-ri) – (unã cu njir1)

§ anjirat (a-nji-rátŭ) adg anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirats (a-nji-rátsĭ), anjirati/anjirate (a-nji-rá-ti) – (unã cu njirat1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paraxin

paraxin (pa-rác-sinŭ) adg paraxinã (pa-rác-si-nã), paraxinj (pa-rác-sinjĭ), paraxini/paraxine (pa-rác-si-ni) – tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; (lucru) tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz ashi cum aspuni; tsi easti trã ciudii (thamã, nishani, etc.); tronciu, toafi, alocut, ahoryea, ciudios
{ro: straniu, bizarre}
{fr: bi-zarre, étrange, étonnant}
{en: strange, peculiar, astonishing}
ex: paraxinã-lj si pari zburãrea umineascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã