|
|
aripã
aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã
§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)
§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã
§ arapitã (a-rá-pi-tã) sf arapiti/arapite (a-rá-pi-ti) – (unã cu aripã)
purumbu
purumbu (pu-rúm-bu) sm, sf purumbã (pu-rúm-bã), purunghi (pu-rún-ghi), purumbi/purumbe (pu-rúm-be) – pulj mari cãt unã gai, cu peanili tsi pot s-lja hroma albã, murnã, lai, etc., cu dintana shcurtã, cari poati s-bãneadzã sh-agru, ma di-aradã bãneadzã imir piningã casili-a oaminjlor; pãrumbu, purung; culumbu, culumbush, pilister;
(expr:
1: easti ca un purumbu = easti (i) om imir, mushat, livendu, dultsi, dash, vrut, etc.; (ii) ficiuric, fiticã;
2: s-vor ca doi pãrunghi; bãneadzã ca doi purunghi = s-vor multu, sh-tut chirolu s-bashi, s-diznjardã, s-hãidipsescu)
{ro: porumbel}
{fr: pigeon, colombe}
{en: pigeon, dove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); un purumbu albu ca neaua azbuirã; acãtsai un purumbu; acumpãrã doi purunghi (pilisteri) mushats; featili giuca ca purumbi, s-ti lja haraua!; nu-nj plãndzi, purumbã, nu-nj ti nvirinã, dudie!; ca doi purunghi (pilisteri) aspãreats; ca nishti purumbi lãi; canda eara un purumbu
(expr: eara mushat); s-lji bãneadzã purumbul shi purumba
(expr: ficiorlu sh-feata); gione purumb
(expr: livendu), gione-alãvdat; featã moi, purumba-a mea
(expr: dasha, vruta-a mea); curatã ca purumba
§ purung (pu-rúngŭ) sm purunghi (pu-rún-ghi) – (unã cu purumbu)
ex: ts-avea nã gurã di purung (pilister)
§ pãrumbu (pã-rúm-bu) sm, sf pãrumbã (pã-rúm-bã), pãrunghi (pã-rún-ghi), pãrumbi/pãrumbe (pã-rúm-be) – (unã cu purumbu)
ex: pãunlu shi pãrumbul (pilisterlu); nu-nj plãndzi pãrumbã
(expr: mushata, dasha-a mea); doi pãrunghi, ca doi sori; tsi pãrunghi!
(expr: tsi mushats, tsi dultsi) s-nã bãneadzã!; iu, pãrunghilj
(expr: dashlji) a mei?; muljerli, zvelti, pãrumbili nãsi, la pãndza la-arãu; ari multsã pãrunghi acasã la nãs; curatã ca pãrumba; easti ca un pãrumbu
(expr: easti imir, livendu)
§ culumbu (cu-lúm-bu) sm, sf culumbã (cu-lúm-bã), culunghi (cu-lún-ghi), culumbi/culumbe (cu-lúm-bi) – (unã cu purumbu)
schifter
schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)
§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel
§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu
§ xifter (csif-térŭ) sm xifteri (csif-térĭ) – (unã cu sifter)
ex: xifteri mushats; eara un tinir, un xifter (fig: un gioni om)
§ sfrindzel (sfrin-dzélŭ) sm sfrindzelj (sfrin-dzéljĭ) – pulj tsi s-hrãneashti cu pulj shi prici ma njits shi sh-u-adutsi multu cu shainlu sh-cu schifterlu (mash cã easti ma njic); sfrãntealj, sfrãm-tealj, chirchinec, yirac, yerac
trei
trei (tréĭ shi tré-i) num – numirlu 3 (namisa di 2 shi 4);
(expr:
1: la/tu treilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva trei anj; (ii) la cati trei anj;
2: la/tu treilji (treili) = la/tu atselj i atseali trei;
3: pãnã tu treilji = pãnã tu-a treia oarã; pãnã s-numiri trei;
4: iu suntu doi, na-l sh-nãs trei = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti iuva;
5: pãnã s-dzãts trei = unãshunã)
{ro: trei}
{fr: trois}
{en: three}
ex: trei ori ãl freadzi Burã, trei ori shi Chita-l freadzi; treili
(expr: atseali trei) dzãli mãri di trimir; s-vã bag a treilor cãti nã ngucitoari; pãn tu treili
(expr: pãnã va s-numir trei) s-nu ti ved ãn fatsã
§ antreilu (an-tréĭ-lu) num ord antreia (an-tré-ĭa) (dupã nomurli di scriari astãsiti Bituli (1997), zborlu antreia lipsea scriari antreea; ma aoa s-fatsi unã exceptsii) – atsel (atsea) tsi nu easti un di protslji doi (protili dauã) ma yini unãshunã dupã elj (eali); atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 3 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash doi (dauã) nãintea-a lui (a ljei); treilu, antreilea
{ro: al treilea}
{fr: le (la) troisième}
{en: the third}
§ treilu (tréĭ-lu) num ord a treia (tré-ĭa) – (unã cu antreilu)
ex: deadi cali a treilui pilister (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreilu; a atsilui pilister tsi easti tu loclu trei, tsi ari doi pilisteri dininti); cari eara a treia hilji al Adam (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreia; atsea tsi yinea tu loclu trei tu-aradã, tsi avea dauã surãri ma mãri); vinji la noi a treia (antreia) searã
§ treiaz (tre-ĭázĭ) – antreia dzuã
{ro: a treia zi}
{fr: le troisième jour}
{en: the third day}
ex: a treaz (antreia dzuã) nãpoi acsi; sh-a treaz (antreia dzuã) eara, di-iu shideam, tricu la poartã shi-l vidzui
§ terlu (tér-lu) num ord – (unã cu antreilu)
ex: terlu (antreilu) u vrea mãncarea acrã; terlu avdza, cãndu sh-bãga ureaclja n loc
§ antreilea (an-tréĭ-lea) num ord – (unã cu antreilu)