DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambrunã

ambrunã (am-brú-nã) sf ambruni/ambrune (am-brú-ni) – unã soi di stulii di-asimi tsi u spindzurã muljerli pri cap; tãpari, tepe, tipe, arãsã
{ro: ciucur}
{fr: franges d’argent que les femmes portent sur la tête}
{en: silver fringe worn by women on their heads}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cipari/cipare

cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)

§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}

§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)

§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj

§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}

§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coardã2

coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii

§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)

§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi

§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}

§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corcan

corcan (cór-canŭ) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; tsi easti ca limnusit (mãrmurusit, ngucinat, ncãrfusit, ngurdit, etc.); cotsã, ngordu
{ro: ţeapăn, înţepenit}
{fr: raide, raidi}
{en: stiff, stiffened}
ex: seavirli lu ngljitsã tut loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu nipãrticã arauã cum corcan (niminatã) gljets aclo stãtea; trupurli a lor ngljitsarã corcan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cotsã

cotsã (có-tsã) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; corcan, ngordu
{ro: mort îngheţat, ţeapăn, înţepenit}
{fr: mort glacé, raide}
{en: daed stiff}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngordu

ngordu (ngór-du) adg ngordã (ngór-dã), ngordzã (ngór-dzã), ngordi/ngorde (ngór-di) – tsi s-featsi corcan icã ari amurtsãtã (di-arcoari); corcan, cotsã, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid)}
{en: stiffened (because of cold)}
ex: ngordi (arãts, amurtsãti) lj-suntu cicioarli; easti frig n casã ngordu (tsi ts-amurtsashti truplu ntreg)

§ ngurdescu (ngur-dés-cu) vb IV ngurdii (ngur-díĭ), ngurdeam (ngur-deámŭ), ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) – mi fac corcan (ngljets, ngucinedz) di-arcoari; cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga; ngucinedz, ãngu-cinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ngljets, nturusescu, ndirusescu; amurtsãscu, amurtu; ndãrsescu, andrãlãsescu
{ro: înţepeni, amorţi, ameţi}
{fr: raidir, engourdir, étourdir}
{en: stiffen, grow numb, get dizzy}
ex: nji ngurdirã (nji ngucinarã, nj-amurtsãrã) cicioarli di friglu tsi eara n bisearicã; ngurdish (ngljitsash, ngucinash) di-arcoari; lu ngurdii (l-feci sã-lj yinã-andralã) cãndu lj-astrapshu pisti cap cu lemnul

§ ngurdit (ngur-dítŭ) adg ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdits (ngur-dítsĭ), ngurditi/ngur-dite (ngur-dí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; tsi lj-ari vinjitã andralã; ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat, ndãrsit, andrãlãsit
{ro: înţepenit, amorţit, ameţit}
{fr: raidi, engourdi, étourdi}
{en: stiffened, grown numb, who got dizzy}
ex: bratsãli-lj suntu ngurditi (amurtsãti)

§ ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) sf ngurdiri (ngur-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngurdeashti; ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ngljitsari, nturusiri, ndirusiri; amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi, de a ameţi; înţepenire, amorţire, ameţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir, d’étourdir}
{en: action of stiffening, of growing numb, of getting dizzy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngucinedz

ngucinedz (ngu-ci-nédzŭ) vb I ngucinai (ngu-ci-náĭ), ngucinam (ngu-ci-námŭ), ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) – mi fac corcan (ngljets, amurtsãscu) di-arcoari; treambur (adar, talj, fac, etc. guvojdzã) di-arcoari; ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets, dzidziredz, cãcãrusescu, nturusescu, ndirusescu
{ro: înţepeni, tremura (de frig)}
{fr: raidir, grelotter (à cause du froid)}
{en: stiffen, shake (because of cold}
ex: ngucinai (ngljitsai di-arcoari) aestã noapti; cãdzu, dusi, ngucini (s-featsi corcan di-arcoari)

§ ngucinat (ngu-ci-nátŭ) adg ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinats (ngu-ci-nátsĭ), ngucinati/ngucinate (ngu-ci-ná-ti) – tsi s-featsi corcan di-arcoari; tsi treamburã, amurtsashti i ngljatsã di-arcoari; ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, dzidzirat, cãcãrusit, nturusit, ndirusit
{ro: înţepenit, care tremură (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid); qui grelotte}
{en: stiffened, shaken (because of cold)}

§ ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) sf ngucinãri (ngu-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljatsã i treamburã di-arcoari; ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, dzidzirari, cãcãrusiri, nturusiri, ndirusiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a tremura (de frig); înţepenire}
{fr: action de raidir, de grelotter (à cause du froid)}
{en: action of stiffening, of shaking (because of cold)}

§ ãngucinedz (ãn-gu-ci-nédzŭ) vb I ãngucinai (ãn-gu-ci-náĭ), ãngucinam (ãn-gu-ci-námŭ), ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãn-gucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) – (unã cu ngucinedz)
ex: aclo, dupã ushi, ãngucinãm (ngljitsãm, amurtsãm di-arcoari; tu scriarea-a noastrã: dupã ushi, ngucinãm) pãnã tu hãryii

§ ãngu-cinat (ãn-gu-ci-nátŭ) adg ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãngucinats (ãn-gu-ci-nátsĭ), ãngucinati/ãngucinate (ãn-gu-ci-ná-ti) – (unã cu ngucinat)

§ ãngucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) sf ãngucinãri (ãn-gu-ci-nắrĭ) – (unã cu ngucinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nturusescu

nturusescu (ntu-ru-sés-cu) (mi) vb IV nturusii (ntu-ru-síĭ), nturuseam (ntu-ru-seámŭ), nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusiri/ntu-rusire (ntu-ru-sí-ri) – mi fac corcan di-arcoari (ngljets, ngucinedz); cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); ndirusescu, ngucinedz, ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets; amurtsãscu, amurtu
{ro: înţepeni, amorţi}
{fr: raidir, engourdir}
{en: stiffen, grow numb}
ex: li nturusirã cordzãli; si nturuseashti ca herlu; tsi si nturuseashti ashi cãndu-lj greshti

§ nturusit (ntu-ru-sítŭ) adg nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusits (ntu-ru-sítsĭ), nturusiti/nturusite (ntu-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; ndirusit, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit, amorţit}
{fr: raidi, engourdi}
{en: stiffened, grown numb}
ex: munti nturusit (ngucinat) di etã; bratsãli, cicioarli eara nturusiti (amurtsãti)

§ nturusiri/nturusire (ntu-ru-sí-ri) sf nturusiri (ntu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturuseashti; ndirusiri, ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi; înţepenire, amorţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir}
{en: action of stiffening, of growing numb}

§ ndirusescu (ndi-ru-sés-cu) (mi) vb IV ndirusii (ndi-ru-síĭ), ndiruseam (ndi-ru-seámŭ), ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) – (unã cu nturu-sescu)

§ ndirusit (ndi-ru-sítŭ) adg ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusits (ndi-ru-sítsĭ), ndirusiti/ndirusite (ndi-ru-sí-ti) – (unã cu nturusit)

§ ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) sf ndirusiri (ndi-ru-sírĭ) – (unã cu nturusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sculii/sculie

sculii/sculie (scu-lí-i) sf sculii (scu-líĭ) – loclu (casa) cu dascalj iu s-dutsi lumea cãndu va sã nveatsã carti (sã scrii shi sã dyivãseascã); scolii, sculjo, mectepe
{ro: şcoală}
{fr: école}
{en: school}
ex: adrarã nã sculii mari; nu pot s-ti ljau, cã va cheri di la sculii; doilji ficiori s-dutsea la sculii shi nvitsa; ãlj pitricu la sculii, sã s-facã oaminj; nãs ãl pitreatsi la sculii sã nveatsã carti; nu vru s-njargã earã la sculii; ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã; na-lj shi ficiorlji a muljarãljei iu yin di la sculii; nã dzuã s-turnã plãmtu di la sculii, cã sh-arãdea ficiorlji cu nãs

§ sculjo (scu-ljĭó) sm sculjadz (scu-ljĭádzĭ) – (unã cu sculii)

§ scolii/scolie (sco-lí-i) sf scolii (sco-líĭ) – (unã cu sculii)

§ scolarhiu (sco-lar-híŭ) sn scolarhiuri (sco-lar-hí-urĭ) – sculia di mesi (trã ficiorlji shi featsili di 11-18 di-anj) tsi yini dupã protslji patru anji di sculii primarã (7-10 anj) shi ninti ca si s-ducã tinirlji la univirsitati; liceu, yimnaziu
{ro: liceu}
{fr: licée}
{en: middle school, high school}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã