DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aravdu

aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati

§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}

§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cergã

cergã (cér-gã) sf cerdzi (cér-dzi) –
1: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi;
2: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.); ciorgã, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, ciftã, cuvertã, cuverti, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami; tentã, tendã, ceadãri, ceadrã, cidãri, puravã; (fig:
1: cergã = acupirãmintu multu suptsãri di-unã lugurii muljitoasã (ca bueauã, apa, neauã, sinjac, etc.) tsi acoapirã un lucru; petur, aradã; expr:
2: ca atselj dit cergã = ca ghiftsãlj tsi nu-au casã, tsi bãneadzã prit cãljuri, tu tenti;
3: tri un puric ardu cerga = tri un lucru njic, fãrã simasii aspargu un lucru mari tsi-axizeashti multu;
4: cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = s-nu fats ma multu dicãt tsã easti putearea; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.)
{ro: cergă, cort}
{fr: gros tapis de laine sans flocon; couverture, tente}
{en: blanket-carpet made of wool or goat hair; tent}
ex: unã cergã mari, mari, mplinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); unã cergã mari, mari: tut loclu lu-acoapirã sh-amarea nu u-acoapirã (angucitoari: neaua); per di per s-fatsi cergã; ashtearni cerga (yeambula) pri crivati; eu mi-anvãleam cu cerga (doaga) a ta; deapoea s-arucutirã s-doarmã tu cergã (tentã, cidãri) afirits di ploai; unã cergã (fig: petur, aradã) di sinjac; acatsã cerga cu cãrliglu sh-u tradzi cãtrã nsus; cum s-furã calu sh-cerga di la lamnji

§ ciorgã (cĭór-gã) sf ciordzi (cĭór-dzi) shi ciorgi (cĭór-gi) – (unã cu cergã)
ex: udadzlj-atselj cu ciordzi ncljigats (ashtirnuts cu dodz, yeambuli)

§ cirigar (ci-ri-gárŭ) sm cirigari (ci-ri-gárĭ) – om tsi bãneadzã (sta sh-doarmi) tu cergã (cidãri); ghiftul tsi nu-ari un loc sh-unã casã iu si sta, ma s-minã dit un loc tu altu shi doarmi tu cerga (tenta) tsi sh-u-analtsã catioarã aclo iu astãmãtseashti; ghiftu
{ro: nomad, ţigan}
{fr: nomade, qui vit sous des tentes; tsigane}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cidãri/cidãre

cidãri/cidãre (ci-dắ-ri) sf cidãri (ci-dắrĭ) –
1: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.);
2: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi; ceadrã, tentã, tendã, puravã; doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã, flucatã, etc.
{ro: cort; cergă}
{fr: tente; tapis-couverture de poil de chèvre}
{en: tent; blanket-carpet made of goat hair}
ex: sh-tindi el cidãrli (tentili) tuti; lo calea s-neargã la cidãri (tenti); bãnãm tu cidãri

§ ceadãri/ceadãre (cĭa-dắ-ri) sf ceadãri (cĭa-dắrĭ) – (unã cu cidãri)
ex: tutã veara, cãt tsãnurã cireashili, durnjii sum ceadãri (tenti); s-priimnarã pri la ceadãri; culasi, tora treatsi la ceadãri

§ ceadrã (cĭá-drã) sf ceadri/ceadre (cĭá-dri) – (unã cu cidãri)

§ nceadru (ncĭádru) vb I ncidrai (nci-dráĭ), ncidram (nci-drámŭ), ncidratã (nci-drá-tã), ncidrari/ncidrare (nci-drá-ri) – analtsu unã cidãri; stau tu-unã cidãri s-mi-aveglju di ploai (s-dormu, etc.); (fig: nceadru = disfac umbrela tra s-nu mi ud di ploaea tsi cadi)
{ro: ridica cortul, adăposti într-un cort}
{fr: construire une tente; (se) mettre à l’abri dans une tente}
{en: put up the tent; take shelter in a tent}
ex: dauã tãburi ncidrarã (teasirã tendili) tu patea-atsea njica; nceadrã-nj (disfã-nj) umbrela s-nu mi udã ploaea

§ ncidrat (nci-drátŭ) adg ncidratã (nci-drá-tã), ncidrats (nci-drátsĭ), ncidra-ti/ncidrate (nci-drá-ti) – tsi ari anãltsatã (teasã) cidãrea; tsi ari aflatã apanghiu tu-unã cidãri
{ro: (cort (ridicat); care a ridicat cortul, adăpostit într-un cort}
{fr: qui a construit une tente; qui s’est mis à l’abri dans une tente}
{en: tented; who has put up the tent; who took shelter in a tent}
ex: imnã pit ploai cu umbrela ncidratã (disfaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãnirusescu

fãnirusescu (fã-ni-ru-sés-cu) (mi) vb IV fãnirusii (fã-ni-ru-síĭ), fãniruseam (fã-ni-ru-seámŭ), fãnirusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusi-ri/fãnirusire (fã-ni-ru-sí-ri) – mi-aspun (es, mi duc) dininti-a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hibã ma lishor trã aduchiri); alãncescu, alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, furni-sescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea, clarifica}
{fr: (se) montrer, apparaître; rendre clair}
{en: show; clarify}
ex: lj-si fãnirusi (lj-si alãnci) tu yis

§ fãnirusit (fã-ni-ru-sítŭ) adg fãni-rusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusits (fã-ni-ru-sítsĭ), fãnirusiti/fã-nirusite (fã-ni-ru-sí-ti) – tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi ari datã (scoasã) cap; alãncit, alincit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut, clarificat}
{fr: montré, apparu; rendu clair}
{en: shown; clarified}

§ fãnirusiri/fãniru-sire (fã-ni-ru-sí-ri) sf fãnirusiri (fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãniruseashti tsiva i cariva; alãnciri, alinciri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; apariţie, clarificare}
{fr: action de (se) montrer, d’apparaître; de rendre clair; apparition}
{en: action of showing; of clarifying; appearance}

§ nifãnirusit (ni-fã-ni-ru-sítŭ) adg nifãnirusitã (ni-fã-ni-ru-sí-tã), nifãnirusits (ni-fã-ni-ru-sítsĭ), nifãnirusiti/nifãnirusite (ni-fã-ni-ru-sí-ti) – tsi nu easti fãnirusit; tsi nu s-ari aspusã dininti-a cuiniva; tsi nu-ari datã (scoasã) cap; nealãncit, nealincit, neandzãmat, nindzãmat, nifurnisit, nipãrãstisit, nipãrãstãsit, etc.
{ro: nearătat}
{fr: non montré, non apparu}
{en: not shown, unshown}

§ nifãnirusiri/nifãnirusire (ni-fã-ni-ru-sí-ri) sf nifãnirusiri (ni-fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-fãniruseashti tsiva i cariva; nealãnciri, nealinciri, neandzãmari, nindzãmari, nifurnisiri, nipãrãstisiri, nipãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiu-nea de a nu se arăta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giur

giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã

§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}

§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari

§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirazmo

pirazmo (pi-raz-mó) sm pirazmadz (pi-raz-mádzĭ) – atsea tsi ti tradzi cu multã puteari (ti fatsi s-ai mirachi multã, ti pindzi) tra s-lu fats un lucru (tsi nu para vrei s-lu fats, icã nu shtii ma s-hibã ghini s-lu fats); (fig: pirazmo = drac, dyeavul, demun, sãtãnã, shaitan, zarzavuli, etc.)
{ro: tentaţie}
{fr: tentation}
{en: temptation}
ex: si sta contra-a pirazmolui (fig: a draclui, a luguriiljei tsi ti tradzi); tu drats, tu pirazmadz (fig: si s-ducã la drats, s-lu lja neclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puravã

puravã (pu-rá-vã) sf purãyi (pu-rắyĭ) – apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari plãntats tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.); tentã, tendã, ceadãri, ceadrã, cidãri
{ro: cort}
{fr: tente}
{en: tent}
ex: atumtsea mash puravã (tentã) adra carido fumealji; ndreapsirã sh-purãyili; inima sh-adarã puravã tu pãltãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puripsescu

puripsescu (pu-rip-sés-cu) vb IV puripsii (pu-rip-síĭ), puripseam (pu-rip-seámŭ), puripsitã (pu-rip-sí-tã), puripsiri/puripsire (pu-rip-sí-ri) – mizi bãnedz, cu-atsea tsi-amintu (cu lucrul tsi-l fac); dãnãsescu sh-hiu ninga tu banã; prãpsescu, dãnãsescu, tsãn, bãnedz, etc.
{ro: subzista, (se) menţine}
{fr: avoir le necessaire pour pouvoir subsister}
{en: subsist, continue to exist}
ex: puripseashti (mizi ari cu tsi s-hrãneascã) mash nã gurã

§ puripsit (pu-rip-sítŭ) adg puripsitã (pu-rip-sí-tã), puripsits (pu-rip-sítsĭ), puripsiti/puripsite (pu-rip-sí-ti) – tsi mizi ari cu tsi s-bãneadzã; tsi bãneadzã ninga; prãpsit
{ro: care subzistă, care (se) menţine}
{fr: qui a le necessaire pour pouvoir subsister}
{en: who has enough to subsist, who continues to exist}

§ puripsiri/puripsire (pu-rip-sí-ri) sf puripsiri (pu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva puripseashti; prãpsiri
{ro: acţiunea de a subzista, de a (se) menţine, subzistenţă}
{fr: action d’avoir le necessaire pour pouvoir subsister}
{en: action of subsisting, of continuing to exist}

§ prãp-sescu (prãp-sés-cu) vb IV prãpsii (prãp-síĭ), prãpseam (prãp-seámŭ), prãpsitã (prãp-sí-tã), prãpsiri/prãpsire (prãp-sí-ri) –
1: mizi bãnedz, cu-atsea tsi-amintu cu lucrul tsi-l fac; (om, lucru, idei) dãnãseashti sh-easti ninga tu banã; puripsescu, dãnãsescu, tsãn, bãnedz, etc.;
2: nj-sta (nj-yini) ghini, cum prindi; pripsescu
{ro: subzista; a-i sta (veni) bine (cum trebuie)}
{fr: subsister; bien seoir, cadrer, bien assortir}
{en: subsist; be necessary; be incumbent on; be fit with; be well suited}
ex: prãpsea (mizi bãna) cu amintaticlu tsi fãtsea

§ prãpsit (prãp-sítŭ) adg prãpsitã (prãp-sí-tã), prãpsits (prãp-sítsĭ), prãpsiti/prãpsite (prãp-sí-ti) – tsi dãnãseashti (bãneadzã) ninga cu amintaticlu tsi fatsi; tsi easti ndreptu, tsi-lj sta ghini; puripsit, pripsit
{ro: gătit}
{fr: qui est comme il faut; bien paré}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn