DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apalã1

apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)

§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

capishcã

capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãsturã

cãsturã (cãs-tú-rã) sf cãsturi/cãsture (cãs-tú-ri) – hãlati cu cari s-talji lucri, ma njicã di-un cutsut, faptã di-aradã di-unã lipidã nturyisitã sh-unã teacã tu cari intrã aestã lipidã, cãndu hãlatea easti tsãnutã n gepi; cãsturã, cusurã, cearchi, psifii, psutii, cutsut
{ro: briceag}
{fr: canif}
{en: pocket knife}
ex: ghini cã muri tata di nj-alãsã cãstura; aveam totna nã cãsturã njicã n gepi

§ custurã (cus-tú-rã) sf custuri/custure (cus-tú-ri) – (unã cu cãsturã)

§ cusurã (cu-sú-rã) sf cusuri/cusure (cu-sú-ri) – (unã cu cãsturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cearchi/cearche

cearchi/cearche (cĭár-chi) sf cerchi (cĭér-chi) – custurã tsi ari tu-un capit unã soi di teacã tu cari sã ncljidi, tra s-nu poatã si s-talji omlu cãndu u poartã tu gepi; cutsut, psifii, psutii
{ro: briceag care se închide}
{fr: canif qui se replie dans sa gaine}
{en: pocket knife}
ex: dã-nj niheamã cearchea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligãreauã

ligãreauã (li-gã-reá-ŭã) sf ligãrei (li-gã-réĭ) – veargã lungã sh-suptsãri, tsi si nduplicã lishor, (di-aradã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi); veargã, purteacã, shupãrteacã, dãrmã, shufrã, vitsã, lurã, etc.; (fig:
1: ligãreauã = lugurii cu cari s-astupã gura-a omlui tra s-nu poatã si zburascã; cãlush; expr:
2: lj-bag ligãreaua = lj-bag tsiva (cãlushlu) n gurã tra s-nu poatã sã scoatã un zbor i s-mãcã; lji ncljid gura; [zborlu yini di-aclo cã atselj tsi-acatsã un cal, gumar i mulã xeanã tu livadea-a lor, ãlj leagã limba cu falca di nghios cu unã rãchitã “ligãreauã”, ashi cã mãrata pravdã nu poati dip s-mãcã; ma s-nu s-aflã cariva s-lj-u scoatã ligãreaua, pravda va moarã di nimãcari])
{ro: nuia; căluş}
{fr: osier; bâillon}
{en: willow twig, switch; gag}
ex: cutar di ligãrei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lividã

lividã (li-ví-dã) sf lividz (li-vídzĭ) – soea di yimishi tsi sh-u-adutsi cu-atsea di fãsulj, bunãoarã, faptã di ma multi simitsi (gãrnutsã ca-atseali di fãsulj uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi lungã acupiritã di-unã altã cãpachi; pãstalji, pistalji, spãtalji
{ro: teacă de fasole}
{fr: cosse, gousse}
{en: pod of beans}
ex: dada featsi mãcari di carni cu lividz (pãstãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lurã

lurã (lú-rã) luri/lure (lú-ri) – veargã lungã sh-suptsãri, tsi si nduplicã lishor, (di-aradã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi); veargã, purteacã, shupãrteacã, dãrmã, shufrã, vitsã, ligãreauã, etc.
{ro: nuia}
{fr: gaule (qui peut servir de fouet)}
{en: twig, switch}
ex: adush ndauã luri dit pãduri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misteacãn

misteacãn (mis-teá-cãnŭ) sm misteacãnj (mis-teá-cãnjĭ) – arburi tsi creashti ma multu tu pãduri, cu boi di mesi, cu truplu acupirit di-unã coaji suptsãri, albã, tsi easi multi ori lishor ca peturi-peturi, cu lumãchi jilavi tsi sta ca aspindzurati di arburi, cu frãndzã tsi da ca pi veardi-sivã, cu lilici njits aspindzurati stog tu arapuni lundzi, sh-cu fructi multu njits tsi au 2-3 arpiti tsi lã-agiutã s-hibã purtati di vimtu; misteacãn; pilpet
{ro: mesteacăn}
{fr: bouleau}
{en: birch}
ex: plãntã tu ubor doi misteacãnj (pilpets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã