|
|
taze
taze (ta-zé) adg, (adv invar) tazei (ta-zé-i), tazedz (ta-zédzĭ), tazei (ta-zéĭ) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju; tsi easti faptu di putsãn chiro; tazetcu, proaspit, freshcu, crefcu, creftu, crehtu, afrat, trifir, trifirushcu, tinir
{ro: proaspăt}
{fr: frais, fraîchement}
{en: fresh; freshly}
ex: apa tsi bium eara tazei (proaspitã)
§ tazetcu (ta-zét-cu) adg, (adv invar) tazetcã (ta-zét-cã), tazettsi (ta-zét-tsi), tazettsi/tazettse (ta-zét-tsi) – (unã cu taze)
ex: carnea tsi mãcam eara multu tazetcã (frescã, proaspitã)
tazetcu
tazetcu (ta-zét-cu) adg, (adv invar) – vedz tu taze
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tazecrehtu
crehtu (créh-tu) adg crehtã (créh-tã), crehtsã (créh-tsã), creh-ti/crehte (créh-ti) – tsi easti afrat, lishor, proaspit shi moali; (zãr-zãvati, fructu, etc.) tsi easti proaspit (adunat di putsãn chiro); tsi easti mãcat ashi cum easti adunat (fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea, fridzearea, cutsearea, etc.); crefcu, creftu, tinir, afrat, trifir, trifirushcu, proaspit, freshcu, taze, tazetcu
(expr: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã)
{ro: fraged, proaspăt, pufos}
{fr: tendre, frêle, frais, mou}
{en: tender, frail, fresh}
ex: vidzu un pescu mari sh-crehtu (freshcu); fatsa-lj crehtã (freshcã), ca unã trandafilã; biui apã crehtã (proaspitã, aratsi) di la fãntãnã; featã cu budzã crehti (proaspiti, molj); mãcãm carni crehtã (moali)
§ creftu (créf-tu) adg creftã (créf-tã), creftsã (créf-tsã), crefti/crefte (créf-ti) – (unã cu crehtu)
ex: muljari-sa tinirã shi creftã; cã-i creftu (proaspit)
§ crefcu (créf-cu) adg crefcã (créf-cã), creftsi (créf-tsi), creftsi/creftse (créf-tsi) – (unã cu crehtu)
ex: crefcul (moalili) cheptu
§ freshcu (frésh-cu) adg (adv invar) freshcã (frésh-cã), freshtsã (frésh-tsã) shi freshchi (frésh-chi), fresh-ti/freshte (frésh-ti) shi freshchi/freshche (frésh-chi) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, coptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju (di multu chiro); tsi easti faptu di putsãn chiro; proaspit, crefcu, creftu, crehtu, afrat, taze, tazetcu, tinir
{ro: proaspăt, recent}
{fr: frais, recent; fraîchement, récemment}
{en: fresh, recent; freshly, recently}
ex: carnea tsi nj-adusi nu era freshcã (proaspitã)
§ crihtescu (crih-tés-cu) (mi) vb IV crihtii (crih-tíĭ), crihteam (crih-teámŭ), crihtitã (crih-tí-tã), crihtiri/crihtire (crih-tí-ri) – fac un lucru s-hibã (cama) crehtu; l-fac s-hibã ma moali, ma trifir; molj
{ro: frăgezi}
{fr: amollir, attendrir}
fãndãzii/fãndãzie
fãndãzii/fãndãzie (fãn-dã-zí-i) sf fãndãzii (fãn-dã-zíĭ) – lugurii tsi s-veadi icã s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca unã minduiri, cari agiutã scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu lucrul a lor); pistipsirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea, cãndu nu-ari nitsiunã provã cã easti dealihea ashi; fãntãzii, fãndãxiri, yis
{ro: fantezie, reverie, imaginaţie; închipuire}
{fr: imagination; présomption}
{en: imagination; presumption}
ex: multã fãndãzii duchii la omlu aestu; easti om cu fãndãzii
§ fãntãzii/fãntãzie (fãn-tã-zí-i) sf fãntãzii (fãn-tã-zíĭ) – (unã cu fãndãzii)
§ fãndãxii/fãndãxie (fãn-dãc-sí-i) sf fãndãxii (fãn-dãc-síĭ) – (unã cu fãndãzii)
§ fãndãxescu1 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxiri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – ved lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, lugursescu, etc.); ãnj trec fãndãzii prit minti
{ro: închipui, imagina}
{fr: s’imaginer}
{en: imagine, presume}
ex: fãndãxea-ts cã yini unã dzuã cãndu nu cama pots s-lucredz
§ fãndãxit1 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxiti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi ari vidzutã (s-ari nyisatã) lucri cu mintea
{ro: imaginat, prezumţios}
{fr: imaginé, présomptueux}
{en: imagined; presumptious}
§ fãndãxiri1/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãndãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãndã-xeashti
{ro: acţiunea de a-şi închipui; închipuire}
{fr: action de s’imaginer}
{en: action of imagining}
§ fãndãzescu (fãn-dãzés-cu) (mi) vb IV fãndãzii (fãn-dãzíĭ), fãndãzeam (fãn-dãzeámŭ), fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãziri/fãndãzire (fãn-dãzí-ri) – (unã cu fãndãxescu1)
§ fãndãzit (fãn-dãzítŭ) adg fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãzits (fãn-dãzítsĭ), fãndãziti/fãndãzite (fãn-dãzí-ti) – (unã cu fãndãxiri1)
fantazi/fantaze
fantazi/fantaze (fán-ta-zi) sf – vedz tu fãndãzii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fãndãziifatãzã
fatãzã (fá-tã-zã) sf fatãzi/fatãze(?) (fá-tã-zi) – (dupã cum pistipseashti laolu), fatãza easti unã di treili dzãni (miri) tsi yin la amintarea-a natlui tra s-astãseascã (si scrii) shi s-dzãcã atseali tsi va patã natlu tu bana-a lui; mirã, njirã, dzãnã
{ro: ursitoare}
{fr: une des Parques}
{en: one of the Fates}
proaspit
proaspit (prŭás-pitŭ) adg (shi adv invar) proaspitã (prŭás-pi-tã), proaspits (prŭás-pitsĭ), proaspiti/proaspite (prŭás-pi-ti) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju; tsi easti faptu di putsãn chiro (nu di multu chiro); freshcu, crefcu, creftu, crehtu, taze, tazetcu, afrat, trifir, trifirushcu, tinir
{ro: proaspăt, recent}
{fr: frais, recent; fraîchement, récemment}
{en: fresh, recent; freshly, recently}
ex: n-adusi carni proaspitã (freshcã, tãljatã di putsãn chiro); oauãli-aesti suntu proaspiti (freshchi, cãt furã uati di gãljinã); shi umtul shi cashlu suntu proaspits (cãt lji featsirã); tora, proaspit (cãt), avdzãi aesti nali; casa easti proapit (di putsãn chiro) sculatã
§ pruspiturã (prus-pi-tú-rã) sf prus-pituri (prus-pi-túrĭ) – lucru (di-aradã di mãcari) proaspit
{ro: prospătură}
{fr: aliments frais}
{en: fresh food}
ex: aesti suntu pruspituri (lucri ti mãcari proaspiti)
§ mpruspitedz (mprus-pi-tédzŭ) (mi) vb I mpruspitai (mprus-pi-táĭ), mpruspitam (mprus-pi-támŭ), mpruspitatã (mprus-pi-tá-tã), mpruspitari/mpruspitare (mprus-pi-tá-ri) – aduc (ljau, acumpãr, etc.) alti lucri (proaspiti) tra s-lja loclu a lucrilor veclji tsi nu li mata am (cã li-am datã, chirutã, vindutã, etc.)
{ro: împrospăta, reînnoi}
{fr: rafraîchir, renouveler}
{en: refresh, renew}
ex: mpruspitã duganea cu tutiputa tsi adusi di Becili; mpruspitarã sinetea
§ mpruspitat (mprus-pi-tátŭ) adg mpruspitatã (mprus-pi-tá-tã), mpruspitats (mprus-pi-tátsĭ), mpruspitati/mpruspitate (mprus-pi-tá-ti) – (lucru) tsi easti adus (loat, acumpãrat, etc.) s-lja loclu-a altui lucru (dat, chirut, vindut, etc.)
{ro: împrospătat, reînnoit}
{fr: rafraîchi, renouvelé}
{en: refreshed, renewed}
§ mpruspitari/mpruspitare (mprus-pi-tá-ri) sf mpruspitãri (mprus-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpruspiteadzã tsiva
tinir
tinir (tí-nirŭ) sm, sf, adg tinirã (tí-ni-rã), tiniri (tí-nirĭ), tiniri/tinire (tí-ni-ri) – tsi easti njic tu anj; tsi nu easti ficior njic, om matur i aush; om tsi easti tu unã ilichii tsi yini dupã ficiureatsã shi nãinti ca s-creascã shi s-agiungã matur shi aush; (fig: tinir = (lucru) tsi nu easti faptu di multu chiro, tsi easti proaspit adrat; proaspit, freshcu, taze)
{ro: tânăr; proaspăt}
{fr: jeune; frais}
{en: young; fresh}
ex: nu s-ved parei di tiniri; acumpãrai cash tinir (proaspit, freshcu); ficiorlu easti nica tinir (njic tu anj); calu-aestu easti tinir di patru anj; s-aplicã tinirlu s-bea apã; ashi lj-eara scriatã, s-moarã... tinir; s-hibã adrati sade dupã mintea a tinirlor; aestã minti nu poati s-easã ditu caplu a unui tinir ageamit; vinji tu aistã pãlati un tinir si-lj beai tu scafã
§ tinirami/tinirame (ti-ni-rá-mi) sf fãrã pl –
1: multimi di tiniri; multsã tiniri adunats tu idyiul loc;
2: ilichia-a oaminjlor tiniri; tinireatsã; giunami
{ro: tinerime, tineret, tinereţe}
{fr: nombre de jeunes gens; jeunesse}
{en: number of young people; age of young people}
ex: tiniramea (atselj tsi eara tiniri) giuca n cor
§ tinireatsã (ti-ni-reá-tsã) sf tinirets (ti-ni-rétsĭ) – ilichia-a oaminjlor tiniri; protslji anj di banã-a omlui; njatã, tinirami
{ro: tinereţe}
{fr: jeune âge, jeunesse}
{en: young age}
ex: ãlj fu njilã di tinireatsa-a lui (ilichia-a lui tinirã); fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã; si-nj lja banã sh-tinireatsã (ilichia-a mea tinirã); ni tu tinireatsã (anjlj-a mei tiniri), ni tu aushatic nu avu tihi; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; li giur pi tiniretsli-a tali; tinireatsã i zurleatsã; mushuteatsa-a lui shi tinireatsa-atsea scri-atã
§ tinirescu (ti-ni-rés-cu) adg tinireascã (ti-ni-reás-cã), tinireshtsã (ti-ni-résh-tsã), tinireshti (ti-ni-résh-ti) – tsi ari s-facã cu oaminjlji tiniri; di tinir
{ro: tineresc}
{fr: de jeune âge}
{en: youthful, of young age}
ex: tinirescul (di oaminj tiniri) stranj nu aundzeashti a aushlui
trifir
trifir (trí-firŭ) adg trifirã (tri-fí-rã), trifiri (tri-fírĭ), trifiri/trifire (tri-fí-ri) – tsi easti afrat, lishor, proaspit shi moali; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti proaspit (adunat di putsãn chiro); trifirushcu, freshcu, crehtu, crefcu, creftu, tinir, afrat, proaspit, taze, tazetcu
{ro: fraged, proaspăt}
{fr: tendre, frêle, frais, mou}
{en: tender, frail, fresh}
§ trifirushcu (tri-fi-rúsh-cu) adg trifirushcã (tri-fi-rúsh-cã), trifirushtsi (tri-fi-rúsh-tsi), trifirushti/trifirushte (tri-fi-rúsh-ti) – (unã cu trifir)
ex: carnea-atsea trifirushca (proaspita, crehta) nu eara carni di Tsandzacuchi