DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acãmat

acãmat (a-cã-mátŭ) adg acãmatã (a-cã-má-tã), acãmats (a-cã-mátsĭ), acãmati/acãmate (a-cã-má-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; linãvos, timbel, armãsãtor, linos, aduliftu, blanes, edec, cumban, haileas, tãvlãmbã, hain, hãin, tindu-ghomar, cioari-tu-cinushi
{ro: leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lj-angrica a acãmatlui (a linãvoslui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aduliftu

aduliftu (a-dhú-lif-tu) adg aduliftã (a-dhú-lif-tã), aduliftsã (a-dhú-lif-tsã), adulifti/adulifte (a-dhú-lif-ti) – tsi nu para lu-arãseashti (tsi lji ngreacã multu) s-lucreadzã; timbel, armãsãtor, linãvos, linos, acãmat, blanes, edec, cumban, hain, hãin, haileas, tãvlãmbã, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armãsãtor

armãsãtor (ar-mã-sã-tórŭ) adg armãsãtoari/armãsãtoare (ar-mã-sã-tŭá-ri), armãsãtori (ar-mã-sã-tórĭ), armãsãtoari/armãsãtoare (ar-mã-sã-tŭá-ri) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; tãvlãmbã, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, timbel, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blanes

blanes (bla-nésŭ) adg blanesã (bla-né-sã), blanesh (bla-néshĭ), blanesi/blanese (bla-né-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-lucreadzã, tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, cumban, edec, hain, hãin, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumban

cumban (cúm-banŭ) adg cumbanã (cúm-ba-nã), cumbanj (cúm-banjĭ), cumbani/cumbane (cúm-ba-ni) – tsi nu para lu-arãseashti (lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; agrucumban; linãvos, linos, aduliftu, acãmat, blanes, edec, hain, hãin, haileas, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

§ agrucumban (a-gru-cúm-banŭ) adg agrucumbanã (a-gru-cúm-ba-nã), agrucumbanj (a-gru-cúm-banjĭ), agrucumbani/agrucumbane (a-gru-cúm-ba-ni) – (unã cu cumban)
ex: eara unã linãvoasã sh-unã agrucumbanã (agru-cumbanã, agru-timbelã), cã nu-avea soatsã; ca agrucumbanlu: ashteptsã pãnea n gurã; eara unã agrucumbanã...

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

discu

discu (dís-cu) sn discuri (dís-curĭ) – hãlati arucutoasã ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli niheamã sculati cãtrã nsus, tu cari s-mescu di-aradã oaspitsli cu mãcãruri (lãcumi, cafei, etc.); lucru arucutos, suptsãri, ndreptu shi tes; pheat tu cari s-adunã paradz (la bisearicã di la crishtinj); tavã, tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã;
(expr: lu ngrupãm cu discul = muri dip oarfãn shi nu-alãsã paradz cu cari s-hibã ngrupat; tr-atsea lu ngrupãm cu agiutor di la lumi)
{ro: disc, taler}
{fr: disque, plateau}
{en: disc, tray}
ex: discu (tãvã) di-asimi; shi tini didesh la discu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

edec1

edec1 (e-décŭ) sm edets (e-détsĭ) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu) tra s-facã un lucru; (om) di cari nu pots s-ascachi; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi;
(expr: lu-am edec = nu pot s-ascap di el)
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: lu am edec
(expr: nu pot s-ascap di el) dzuã sh-noapti; hãrnescu edets (linãvosh oaminj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

haileas

haileas (haĭ-leásŭ) adg haileasã (haĭ-leá-sã), haileash (haĭ-leáshĭ), haileasi/hailease (haĭ-leá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; hain, hãin, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi, haramufai, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, haihui, hailum, hahã
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

§ hãin (hã-ínŭ) adg hãinã (hã-í-nã), hãinj (hã-ínjĭ), hãini/hãine (hã-í-ni) – (unã cu haileas)
ex: easti un om hãin (timbel); hãinlji nu fac njari

§ hain (ha-ínŭ) adg – (unã cu haileas)

§ haileslichi/hailesliche (haĭ-les-lí-chi) sf haileslichi (haĭ-les-líchĭ) – catastasea tu cari lu-arãseashti si s-aflã un haileas, sã-sh treacã oara hãlãndãrindalui, fãrã s-facã tsiva; atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; leani, hãinlãchi, timbilãchi, hãlãndãriri
{ro: lenevie, hoinăreală}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: idleness, laziness}
ex: lucri-arali shi haileslichi

§ hãinlãchi/hãinlãche (hã-in-lã-chi) sf hãinlãchi (hã-in-lãchĭ) – (unã cu haileslichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harami/harame

harami/harame (ha-rá-mi) sf invar, adv – lucru amintat cu nindriptati (cu minciunj, fãrã ca s-aibã ndreptu, fãrã ca s-lu-axizeascã, etc.); pi nindreptu; cu strãmbãtati; s-nu veadã hãiri; s-nu-lj hibã ti bun
{ro: haram}
{fr: acquisition illicite; mal t’en prenne}
{en: thing obtained unlawfully, without merit; have no profit}
ex: di harami (di lucru amintat pi nindreptu) vãr nu s-prucupsi; harami a lor (s-nu veadã hãiri), harami s-lã hibã (s-nu lã hibã ti bun); harami vinji, harami s-dusi; harami u mãc pãnea (nu-axizea s-u mãc, nu lipsea); harami s-lji hibã (s-nu veadã hãiri di) pãnea tsi ari mãcatã la noi

§ hãrami/hãrame (hã-rá-mi) sf invar, adv – (unã cu harami)
ex: cal hãrami

§ hãrãmgi (hã-rãm-gí) adg hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji), hãrãm-geadz (hã-rãm-gĭádzĭ), hãrãmgioanji/hãrãmgioanje (hã-rãm-gĭŭá-nji) – tsi nu lucreadzã sh-bãneadzã mash dit lucrul a altor oaminj; tsi easti timbel shi lji ngreacã s-lucreadzã; tsi sh-cheari chirolu alãgãndalui prit cãljuri fãrã s-facã tsiva
{ro: parazit}
{fr: qui vit aux dépens des autres}
{en: parasite}

§ haramufai (ha-ra-mu-fáĭ) sm haramufaeanj (ha-ra-mu-fá-ĭanjĭ) – om tsi nu para lu-arãseashti (lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; om tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; haileas, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, pierde-vară}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: idler, lazybones}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã