DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culari1/culare

culari1/culare (cu-lá-ri) sf culãri (cu-lắrĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã) cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi i pi cap; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, gube, ploaci
{ro: pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: Litsã cu cularea n cap (cu pafta pi cap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gube1

gube1 (gu-bé) sm gubedz (gu-bédzĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã), cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi; lucru di-asimi tsi-l poartã muljerli cu culanea di mesi; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, culari, ploaci
{ro: pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: armãnili poartã gubedz (paftali) di mesi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

meu

meu (a méŭ) pr pos a mea (a meá) shi a meaea (a meá-ĭa), a mei (a méĭ), a meali/meale (a meá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui tsi ari un lucru; zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel tsi zburashti; a njeu, a mel, nju
{ro: meu, al meu}
{fr: mon, le mien}
{en: mine}
ex: nuclu-a meu s-uscã; nearcã-a mea mi ncaci; earba nu-i a mea, livãdzli suntu-a meali; oaspitslj-a mei vinjirã; easti a mea banã; di partea-a meaea (mea, meauã) pots s-fudz; dupã moartea-a meaea (a mea); a meali nu vinjirã

§ a miui (a mi-úĭ) pr pos a miljei (a mi-ljĭéĭ), a mior (a mi-órŭ), a milor (a mi-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a meu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al meu}
{fr: le mien}
{en: ours}
ex: a suflitlui a miui (atsel a meu); a casãljei a miljei (atsea a mea) ãlj deadirã foc; a fratslor a mior (atsei a mei; icã, a fratslor a mei); li ded a featilor a milor (atseali a meali)

§ mu3 (-mú) shi m (-m) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a meu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) –
ex: of! of! caplu-mu (mu = a meu); Dumnidzale-mu (mu = a meu), agiutã-nj; tsi nj-adari, bãrbate-m (m = a meu)?; lea, dado-m (m = a mea) yinu s-ti bash!

§ a mel (a mélŭ) pr pos a meauã (a meá-ŭã), a melj (a méljĭ), a meali/meale (a meá-li) – (unã cu a meu)
ex: pãrãmithlu a mel; fratili a mel nu mi va; a mel vinji singur; si-nj ti-aduc la casa-a meauã; dã-nj frãmtea a tauã, pirushana-a meauã; lea, moasha-a meauã

§ a milui (a mi-lúĭ) pr pos a miljei (mi-ljĭéĭ), a miljor (mi-ljĭórŭ), a milor (a mi-lórŭ) (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a mel”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – (unã cu a miui)
ex: lj-u deadirã a ficiorlui a milui (atsel a meu); a miljor (a-atsilor a mei) nu lã pãru ghini; a milor (a-atsilor a meali) dzã-lã s-nu s-minã di-aoa

§ a njeu (a njĭéŭ) pr pos a nja (a njĭá), a njei (a njĭéĭ), a njali/njale (a njĭá-li) shi nj2 (-njĭ) pr pos invar – (unã cu a meu)
ex: nu-nj vidzush gionili a njeu?; a njei ascãparã di bileadz; suflitu-nj trimbura (-nj = a meu; icã scriat suflitlu nj-trimbura, nj- easti pr pirs I = nji, a njia); inima-nj (nj = a mea) acãtsã sã-nj batã (nj = a njia); cãtse, Hriste-nj (nj = a meu), nu nj-alash (nj = a njia) soea s-intrã?; oili-nj li tumshu (-nj = a meali; icã scriat oili nj-li tumshu, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, trã mini); sotsli-nj vinjirã trã numã-acasã (-nj = (sotslji) a mei; icã scriat sotslji nj-vinjirã, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, la mini); di mãrata-nj (nj = a mea), njilãea-ti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paftã1

paftã1 (páf-tã) sf pafti/pafte (páf-ti) – luguria faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã, cu cari sã ncljidi curaua tsi s-poartã di mesi; paptã, pahtauã, plangã, palangã, cãtrãmã, gube, culari, ploaci
{ro: pafta}
{fr: gond à patte que les jeunes femmes portent à la ceinture}
{en: buckle, clasp}
ex: ari pafti di asimi afumati cu flurii; tricu moda a paftilor

§ pahtauã (pah-tá-ŭã) sf pahtali/pahtale (pah-tá-li) – (unã cu paftã)

§ paptã (páp-tã) sf papti/papte (páp-ti) – (unã cu paftã)

§ palangã (pa-lán-gã) sf palãndzi (pa-lắn-dzi) – (unã cu paftã)

§ plangã (plán-gã) sf plãndzi (plắn-dzi) – (unã cu paftã)
ex: Stasa sh-bãgã plãndzili

§ mpaftu (mpáf-tu) (mi) vb I mpãftai (mpãf-táĭ), mpãftam (mpãf-támŭ), mpãftatã (mpãf-tá-tã), mpãftari/mpãftare (mpãf-tá-ri) – u-acats pafta di la curaua di mesi; mi tsingu cu pafta
{ro: (se) încinge cu pafta}
{fr: boucler la ceinture avec la “pafta”}
{en: buckle up with “pafta”}
ex: nu poati si si mpaftã (si sh-acatsã pafta); mpaftã caljlji (bagã-lã cãtrãmãlu)

§ mpãftat (mpãf-tátŭ) adg mpãftatã (mpãf-tá-tã), mpãftats (mpãf-tátsĭ), mpãftati/mpãftate (mpãf-tá-ti) – tsi sh-ari acãtsatã pafta di la curauã
{ro: încins cu pafta}
{fr: bouclé avec la “pafta”}
{en: buckled up with “pafta”}

§ mpãfta-ri/mpãftare (mpãf-tá-ri) sf mpãftãri (mpãf-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpaftã
{ro: acţiunea de a (se) încinge cu pafta}
{fr: action de boucler la ceinture avec la “pafta”}
{en: action of buckling up with “pafta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ploaci2/ploace

ploaci2/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã) di la curaua-a oaminjlor, cu cari sã ncljidi curaua tsi-u poartã di mesi; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, gube, culari
{ro: placă, pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: featili trã mãrtari shi nveastili poartã di mesi ploci (pafti, culãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãu

tãu (a tắŭ) pr pos a ta (a tá) shi a tauã (a tá-ŭã), a tãi (a tắĭ), a tali/tale (a tá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui cu cari zburashti cariva sh-cari ari un, i ma multi lucri; numa-a lucrului tsi lu-ari atsel cu cari zburashti cariva; zbor tsi aspuni cã un lucru easti (i ma multi lucri suntu) a atsilui cu cari zburashti cariva; -tu, -ts
{ro: tău, al tău}
{fr: ton, le tien}
{en: yours}
ex: cireshlu-a meu i njic, a tãu i mari; dipriunã cu-a tãi sots; a ta cu tuti a tali; s-cãdem pi tufeachea-a ta; agrili a tali; dã-nj frãmtea a tauã (a ta), pirushana-a meauã

§ a tãui (a tã-úĭ) pr pos a tãei (a tã-ĭéĭ), a tãor (a tã-órŭ), a tãlor (a tã-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a tãu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al tău}
{fr: le tien}
{en: yours}
ex: a suflitlui a tãui (atsel a tãu); a banãljei a tãei; a giudicariljei a tãei; a oaspitslor a tãor (atselj a tãi); a dimãndãciunjlor a tãlor (atseali a tali)

§ a tãl (a tắlŭ) pr pos a tauã (a tá-ŭã), a tãlj (a tắljĭ), a tali/tale (a tá-li) – (unã cu a tãu)
ex: cum sh-a tãl? (a tãu?); oaspitslji a tãlj ishirã; a tãlj (a tãi) vinjirã s-nã veadã

§ a tãlui (a tã-lúĭ) pr pos a tãljei (a tã-ljĭéĭ), a tãljor (a tã-ljĭórŭ), a tãlor (a tã-lórŭ) – (unã cu a tãui)
ex: dã-u a tãljei (a atsãljei a ta); a tãlui (a atsilui a tãu) nu-lj ded, a tãljei (a atsãljei a ta) va-lj dau; a oaminjlor a tãljor (a oaminjlor a tãi) nu lã dzãsh, a featilor a tãlor (a featilor a tali) va lã dzãc; a featãljei a tãljei (a featãljei a ta); a featilor a tãlor (a featilor a tali); ded di mãcari a tãlor (a atsilor a tãi)

§ tu3 (-tŭ) pr pos ta (-tá) (singular; formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a tãu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a tãu, ts
{ro: tău, al tău}
{fr: ton, le tien}
{en: yours}
ex: frati-tu (fratili a tãu) cu mã-ta (mama a ta) vinjirã; bãrbat-tu (bãrbatlu a tãu) nu-i acasã; a domnu-tui (a domnului a tãu, a tãui); a tatã-tui (a tatãlui a tãu, a tãui); a mã-tai (a mamãljei a ta, a tãei); a muljarã-tai (a muljariljei a ta, a tãei); isusirea a nipoatã-tai (a nipoatãljei a ta); dã-u a hilji-tai (a hiljiljei a ta)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urtac

urtac (ur-tácŭ) sm, sf, adg urtacã (ur-tá-cã), urtats (ur-tátsĭ), ur-tatsi/urtatse (ur-tá-tsi) – om cari s-acãtsã sots cu cariva tra s-facã un lucru deadun (s-ducã la idyea sculii, s-facã unã dari-loari, s-imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; sots, oaspi
{ro: tovarăş, prieten, asociat}
{fr: compagnon, camarade, ami, associé}
{en: companion, comrade, friend, associate}
ex: nã featsim urtats (sots); s-plãngã pri urtaclu (sotslu) a lor; nã acãtsãm urtats (sots) tra s-dishcljidem nã cafinei

§ urtãclãchi/urtãclãche (ur-tã-clắ-chi) sf urtãclãchi (ur-tã-clắchĭ) – doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; parei di urtats tsi s-adunã s-facã tsiva (s-lucreadzã deadun, s-imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; sutsatã, sinastrufii, cumpanii
{ro: tovărăşie; asociaţie}
{fr: camaraderie; association}
{en: companionship, comradeship; association}
ex: nu njardzi ghini urtãclãchea (sutsata, sinastrufia) cã nu suntu doilji pi-un zbor

§ urtauã (ur-tá-ŭã) sf urtali/urtale (ur-tá-li) shi urtãlj (ur-tắljĭ) – ceatã di sots (urtats, oaspits)
{ro: ceată, bandă}
{fr: troupe; corps}
{en: troop, band, throng}
ex: nã urtauã (ceatã di oaminj) tricu pri-aoa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã