DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ãndãrlu

ãndãrlu (ãn-dắr-lu) adg ãndãrlã (ãn-dắr-lã), ãndãrlji (ãn-dắr-lji), ãndãrli/ãndãrle (ãn-dắr-li) – tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu (sh-atumtsea cãndu nu-ahãrzeashti alavdi sh-ahãntu mãri); alãvdos, alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, tartabes, tartares
{ro: îngâmfat, arogant}
{fr: gonflé d’orgueil, vantard}
{en: vain-glorious, arrogant, bursting with pride}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

falã

falã (fá-lã) sf pl(?) – harea tsi u-ari atsel cari s-alavdã; pirifanji, fuduleatsã, mãreatsã, dãilichi/dãilãchi
{ro: fală, glorie, orgoliu}
{fr: gloire, orgueil}
{en: glory, pride, arrogance}
ex: fala (pirifanja, dãilichea) a aushaticlui a nostru easti-aestu ficior

§ fãlescu (fã-lés-cu) (mi) vb IV fãlii (fã-líĭ), fãleam (fã-leámŭ), fãlitã (fã-lí-tã), fãliri/fãlire (fã-lí-ri) – spun cu zboarã alãvdoasi cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã trã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (s-mi-alavdu); alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu
{ro: făli, lăuda}
{fr: (se) vanter, s’enorgueillir}
{en: boast, brag, pride oneself}
ex: para multu s-fãleashti (mãreashti) cu stranjili-lj nali; va tra si s-fãleascã (si s-alavdã) sh-arãnja nu lu-alasã; nu ti fãlea cãndu eshti ghini, di vrei s-nu tsã hibã arshini atumtsea cãndu ti scadz

§ fãlit (fã-lítŭ) adg fãlitã (fã-lí-tã), fãlits (fã-lítsĭ), fãliti/fãlite (fã-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali giunets shi ghinets tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, pinjisit, fudulit, fãndãxit
{ro: fălit}
{fr: vantard, enorgueilli}
{en: praised, boaster, proud}

§ fãliri/fãlire (fã-lí-ri) sf fãliri (fã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; alãvdari, lãvdari, mãriri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a se făli; fălire}
{fr: action de s’enorgueillir; vantardise}
{en: action of boasting, of bragging}

§ fãlos (fã-lósŭ) adg fãloasã (fã-lŭá-sã), fãlosh (fã-lóshĭ), fãloasi/fãloase (fã-lŭá-si) – un tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu (cu tuti cã poati nu-ahãrzeashti si s-alavdã sh-ahãt!); pirifan, alãvdãtor, daitcu, fudul, ãndãrlu, tartares, tartabes
{ro: fălos}
{fr: fier, orgueilleux}
{en: proud, vain-glorious, arrogant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fudul

fudul (fu-dúlŭ) adg fudulã (fu-dú-lã), fudulj (fu-dúljĭ), fuduli/fu-dule (fu-dú-li) – tsi lu-arãseashti multu tra si s-alavdã si s-cãmãruseascã; tsi s-tsãni ca mari; tsi easti trã alãvdari; fãlos, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes, sirbes
{ro: fudul}
{fr: fier; arrogant}
{en: proud; arrogant}
ex: mult fudul (pirifan) tu trup nãs easti; tsi s-greascã cu noi, nãs easti multu fudul; nveasta al tadi nu easti fudulã

§ fudulescu (fu-du-lés-cu) (mi) vb IV fudulii (fu-du-líĭ), fuduleam (fu-du-leámŭ), fudulitã (fu-du-lí-tã), fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi li ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); (mi) cãmãru-sescu; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast, strut (about)}
ex: fudulea-ti (fãlea-ti, cãmãrusea-ti) tini, mumã; cãtse s-fudulea ahãntu?; nu ti fudulea (alãvda, cãmãrusea) sh-ahãntu; s-fuduleashti (s-cãmãruseashti) cu fustanea-atsea nauã; cãtse s-fudulea atsel om?`

§ fudulit (fu-du-lítŭ) adg fudulitã (fu-du-lí-tã), fudulits (fu-du-lítsĭ), fuduliti/fudulite (fu-du-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, fãlit, cãmãrusit, pinjisit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: qui est devenu fier, vantard, arrogant}
{en: who became proud; arrogant}

§ fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) sf fuduliri (fu-du-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat icã s-alavdã el singur, s-cãmãruseashti; alãvdari, lãvdari, mãriri, fãliri, cãmãrusiri, pinjisiri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda; lăudare}
{fr: action de se pavaner, de louer, de (se) vanter}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}

§ fuduleatsã (fu-du-leá-tsã) sf fudulets (fu-du-létsĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tartabes

tartabes (tar-ta-bésŭ) adg tartabesã (tar-ta-bé-sã), tartabesh (tar-ta-béshĭ), tartabesi/tartabese (tar-ta-bé-si) – tsi s-alavdã; tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu; tartares, sirbes, alãvdos, alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, ãndãrlu
{ro: lăudăros}
{fr: louangeur, vantard}
{en: bragging, boasting}

§ tartares (tar-ta-résŭ) adg tartaresã (tar-ta-ré-sã), tartaresh (tar-ta-réshĭ), tartaresi/tartarese (tar-ta-ré-si) – (unã cu tartabes)

§ sirbes (sir-bésŭ) adg sirbesã (sir-bé-sã), sirbesh (sir-béshĭ), sirbesi/sirbese (sir-bé-si) – tsi lu-arãseashti multu si s-alavdã (di-aradã cãndu nu axizeashti sh-ahãtã alãvdari); fãlos, fudul, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes
{ro: fudul, orgolios}
{fr: fier, orgueilleux, arrogant}
{en: proud, vain, glorious, arrogant}
ex: cu omlu sirbes, nitsiun zbor nu voi s-alãxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tartarã

tartarã (tar-tá-rã) sf tartãri (tar-tắrĭ) – zbor tsi yini dit mituluyia grãtseascã sh-aspuni loclu ditu-afundul a colasiljei iu s-pidipsescu multu oaminjlj-arãi sh-dushmanjlj-a (dumni)dzadzlor grets; colasi; (fig: tartarã = ahãndami multu scutidoasã)
{ro: tartar}
{fr: profondeur sombre, entrailles de la terre}
{en: dark deepness; hell}

§ tartar (tár-tarŭ shi tar-tárŭ) sm tartari (tár-tarĭ shi tar-tárĭ) – atsel (om arãu, draclu) tsi yini dit tartarã; (fig: tartar = om tsi easti greu tr-aduchiri; om tsi nu-lj s-aduchescu lishor minduirli)
{ro: diavol; om de neînţeles}
{fr: diable; homme abstrus}
{en: devil; abstruse man}
ex: tu loclu-atsel suntu multsã tartari (fig: oaminj greu tr-aduchiri); tartarlu
(expr: draclu) s-ti lja di ureclji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã