DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carcandzal

carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

demun

demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã

§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)

§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu

§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã

§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeavul

dyeavul (dhyĭá-vulŭ) sm dyeavulj (dhyĭá-vuljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig: dyeavul = numã datã-a unui njic multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}

§ dyeavulii/dyeavulie (dhyĭá-vu-lí-i) sf dyeavulii (dhyĭá-vu-líĭ) – lucrul arãu adrat di-un dyeavul; drãcurii, dimuneatsã, dimunilji
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}

§ deaul (dhĭá-ulŭ) sm deaulj (dhĭá-uljĭ) – (unã cu dyeavul)
ex: aflã-l, aflã-l deaule (dyeavule)!

§ gheavul (ghĭá-vulŭ) sm gheavulj (ghĭá-vuljĭ) – (unã cu dyeavul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gatsal

gatsal (gá-tsalŭ) sm gatsalj (gá-tsaljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); darac, drac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãtãnã

sãtãnã (sã-tã-nắ) sm sãtãnadz (sã-tã-nádzĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: satana}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: di cãndu sãtãnãlu (draclu) nj-u-adusi ponda n casã; sãtãnã (drac) s-featsi; alãsats-lu, gri sãtãnãlu, aestu va shtibã limba-a muljari-meai; toarnã sãtãnãlu di-avinari, veadi metura tu mari tinjii; sãtãnãlu, diznou s-creapã di-arãsuti sh-altã nu!; dusi la Eusforlu, sãtãnãlu atsel ma marili shi acãtsã sã-sh plãngã mira-atsea laea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shaitan

shaitan (shĭáĭ-tanŭ) sm, sf shaitanã (shĭáĭ-ta-nã), shaitanj (shĭáĭ-tanjĭ), shaitani/shaitane (shĭáĭ-ta-ni) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, tartacuti, stimpinat, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shut1

shut1 (shĭútŭ) adg shutã (shĭú-tã), shuts (shĭútsĭ), shuti/shute (shĭú-ti) – (pravdã) tsi nu-ari coarni; cari nu fatsi coarni; tsi nu-ari pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã fatsã; ciut, cãrshut;
(expr:
1: saricã shutã = saricã fãrã ureclji;
2: hiu shut; mi-adrai shut = hiu multu gras; mi ngrãshai multu)
{ro: fără coarne}
{fr: qui n’a pas des cornes}
{en: without horns}
ex: capra shutã (cãrshutã); vrãn-dalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; bagã-ts-u tini tora cu mintea, haraua-a shutlui, cãndu avdzã aesti; moashi cu saricã shutã
(expr: saricã fãrã ureclji); shut
(expr: multu gras) ti-adrash; caljlji lj-am shuts
(expr: lj-am multu grash)

§ ciut (cĭútŭ) adg ciutã (cĭú-tã), ciuts (cĭútsĭ), ciuti/ciute (cĭú-ti) – (unã cu shut1)

§ cãrshut (cãr-shĭútŭ) adg cãrshutã (cãr-shĭú-tã), cãrshuts (cãr-shĭútsĭ), cãrshuti/cãrshute (cãr-shĭú-ti) – (unã cu shut1)
ex: adunã hitsi curnuti, shi hitsi cãrshuti (tsi nu fac s-creascã coarni la-atselj tsi li mãcã)

§ cãrshutã (cãr-shĭú-tã) sf cãrshuti/cãrshute (cãr-shĭú-ti) – caprã fãrã coarni; zãrcadã fãrã coarni; shutã, corciutã
{ro: capră fără coarne}
{fr: chevrette qui n’a pas des cornes}
{en: goat without horns}
ex: eapi tsi fug ca cãrshuti (zãrcãdz fãrã coarni)

§ corciutã (cor-cĭú-tã) sf corciuti/corciute (cor-cĭú-ti) – (unã cu cãrshutã)
ex: corciutili (cãprili fãrã coarni) arsar di cheatrã n cheatrã

§ shut2 (shĭútŭ) sm shuteanj (shĭú-teanjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); drac, darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stimpinat

stimpinat (stim-pi-nátŭ) sm stimpinats (stim-pi-nátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: stimpinatlu (draclu, sãtãnãlu) l-pindzea la-aestã faptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tartacutã

tartacutã (tar-ta-cú-tã) sf tartacuti/tartacute (tar-ta-cú-ti) – lãngoari tsi-l fatsi omlu s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, surdisiri, spriimnari, ishiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, urdinari, urdinat; (fig: tartacutã = lãhtari mari, trom, tãrtili)
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: lu-acãtsã tartacuta (diaria)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã