DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrgaci/bãrgace

bãrgaci/bãrgace (bãr-ghá-ci) sf bãrgãci (bãr-ghắcĭ) – vas mari di metal (bãcãri), multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), cu cari s-herbu lucri (si ngãldzãscu, etc.); brãgaci, bãrcaci, brugaci, cãldari, cãrdari
{ro: căldare, brăcace}
{fr: chaudron de cuivre à anse}
{en: copper cauldron}

§ bãrgãcicã (bãr-ghã-cí-cã) sf bãrgãcitsi/bãrgãcitse (bãr-ghã-cítsĭ) – bãrgaci njicã, burgãcicã, brãgãcicã, brugãcicã, tãrgãcicã
{ro: căldăruşe}
{fr: petit chaudron (de cuivre à anse)}
{en: small (copper) cauldron}

§ bãrcaci/bãrcace (bãr-cá-ci) sf bãrcãci (bãr-cắcĭ) – (unã cu bãrgaci)
ex: tu bãrcaci hirbem pitmezea

§ burgaci/burgace (bur-ghá-ci) sf burgãci (bur-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ burgãcicã (bur-ghã-cí-cã) sf burgãcitsi/burgãcitse (bur-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)

§ brãgaci/brãgace (brã-ghá-ci) sf brãgãci (brã-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ brãgãcicã (brã-ghã-cí-cã) sf brãgãcitsi/brãgãcitse (brã-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)
ex: ca preftul cu brãgãcica

§ brugaci/brugace (bru-ghá-ci) sf brugãci (bru-ghắcĭ) – (unã cu bãrgaci)

§ brugãcicã (bru-ghã-cí-cã) sf brugãcitsi/brugãcitse (bru-ghã-cítsĭ) – (unã cu bãrgãcicã)

§ tãrgãcicã2 (tãr-gã-ci-cã) sf tãrgãcitsi/tãrgãcitse (tãr-gã-cí-tsi) – (unã cu bãrgãcicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãrgar

cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo

§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chirãtã

chirãtã (chi-rã-tắ) sm, sf, adg chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji), chirãtadz (chi-rã-tádzĭ), chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, chiutandal, etepsãz, edepsãz, idipsãz, cumalindru, shiret, hitru, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos, viclean, şmecher, puşlama}
{fr: mauvais, misérable, rusé, fripon, coquin, chien cornu}
{en: mean, despicable, sly, rascal}
ex: cum s-nu hii, gri un chirãtã, bana-ts tutã, tsi altã featsish?; more! tsi lai sãndzi ari chirãtãlu!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiutandal

chiutandal (chĭu-tan-dálŭ) adg chiutandalã (chĭu-tan-dá-lã), chiutandalj (chĭu-tan-dáljĭ), chiutandali/chiutandale (chĭu-tan-dá-li) – tsi fatsi mash urutets; arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, chirãtã, etepsãz, edepsãz, idipsãz, cãtãrgar, murlai, etc.
{ro: ticălos, rău}
{fr: méchant, mauvais}
{en: mean, bad, despicable}
ex: muljarea easti hitrã, chiutandalã (arauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

edipsãz

edipsãz (e-dip-sắzŭ) adj edipsãzã (e-dip-sắ-zã), edipsãji (e-dip-sắjĭ), edipsãzi/edipsãze (e-dip-sắ-zi) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; edepsãz, etepsãz, idipsãz, arãu, chiutandal, andihristu, tihilai, blãstimat, chirãtã, cumalindru, ponir, hitru, shi-ret, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos}
{fr: abject, coquin}
{en: mean, rascal}
ex: easti un edipsãz (om arãu, andihristu), nu va veadã hãiri di nãs

§ idipsãz (i-dip-sắzŭ) adj idipsãzã (i-dip-sắ-zã), idipsãji (i-dip-sắjĭ), idipsãzi/idipsãze (i-dip-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)
ex: cãtsauã idipsãzã (tihilai, blãstimatã)

§ edepsãz (e-dep-sắzŭ) adj edepsãzã (e-dep-sắ-zã), edepsãji (e-dep-sắjĭ), edepsãzi/edepsãze (e-dep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)

§ etepsãz (e-tep-sắzŭ) adj etepsãzã (e-tep-sắ-zã), etepsãji (e-tep-sắjĭ), etepsãzi/etepsãze (e-tep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)

§ edepsãzlãchi/edepsãzlãche (e-dep-sãz-lắ-chi) sf edepsãzlãchi (e-dep-sãz-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti (shi-l fatsi s-hibã) edipsãz; lãeatsã faptã di un edipsãz
{ro: ticăloşie}
{fr: abjection, malhonnêteté}
{en: vileness, dishonesty}
ex: mari edepsãzlãchi (lãeatsã, punjireatsã) featsi omlu-aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murlai

murlai (mur-láĭŭ shi múr-laĭŭ) adg murlai/murlae (mur-lá-i) pl(?) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chirãtã, andihristu, chiutandal, arãu, tihilai, blãstimat, etepsãz, edepsãz, idipsãz, shiret, cãtãrgar
{ro: sărman; ticălos, puşlama}
{fr: pauvre; mauvais, misérable, coquin}
{en: unfortunate; mean, despicable, rascal}
ex: o, murlai (mãratã), cadifei lai; lu nvets minti eu, murlailu (andihristul, chirãtãlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã