DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tar2

tar2 (thárŭ) sn taruri (thá-rurĭ) – atsea tsi-aspuni omlu cari nu lj-easti fricã (cari fatsi copuslu, cari sh-bagã zori) s-adarã un lucru, cã pistipseashti (ari nãdia shi ncreadirea) cã va u scoatã n cap; gaireti, gãireti, gairei, curai, curaj, curagi, cordeauã
{ro: curaj, speranţă}
{fr: courage, confiance}
{en: courage, confidence}
ex: easti om cu tar (cu curai, tsi nu lj-easti fricã); am tar (am curai, pistipsescu), sh-va pot s-lu fac aestu lucru

§ tãrusescu (thã-ru-sés-cu) vb IV tãrusii (thã-ru-síĭ), tãruseam (thã-ru-seámŭ), tãrusitã (thã-ru-sí-tã), tãrusiri/tãrusire (thã-ru-sí-ri) – am tar (elpidã, curai tra s-lu fac un lucru)
{ro: avea curaj, speranţă}
{fr: avoir du courage; ésperer; se fier}
{en: have courage; hope; trust}
ex: tãruseashti (ari curailu) s-intrã tu casa-a noastrã; tãruseam (aveam nãdia, elpida) sã-nj yinã acasã, nu s-avdu cã muri

§ tãrusit (thã-ru-sítŭ) adg tãrusitã (thã-ru-sí-tã), tãrusits (thã-ru-sítsĭ), tãrusiti/tãrusite (thã-ru-sí-ti) – tsi ari curailu (elpida, ncreadirea) s-facã tsiva
{ro: care ari curaj, speranţă}
{fr: qui a du courage; qui éspere}
{en: who has the courage (hope, trust) to do something}

§ tãrusiri/tãrusire (thã-ru-sí-ri) sf tãrusiri (thã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tãruseashti
{ro: acţiunea de a avea curaj, de a avea speranţă}
{fr: action d’avoir du courage; d’ésperer; de se fier}
{en: action of having courage (hope; trust)}

§ tãrãsescu (thã-rã-sés-cu) vb IV tãrãsii (thã-rã-síĭ), tãrãseam (thã-rã-seámŭ), tãrãsitã (thã-rã-sí-tã), tãrãsiri/tãrãsire (thã-rã-sí-ri) – (unã cu tãrusescu)
ex: tãrãsits (avets elpidã, ncreadiri) la vrearea-al Dumindzã

§ tãrãsit (thã-rã-sítŭ) adg tãrãsitã (thã-rã-sí-tã), tãrãsits (thã-rã-sítsĭ), tãrãsiti/tãrãsite (thã-rã-sí-ti) – (unã cu tãrusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãcãtãrescu2

bãcãtãrescu2 (bã-cã-tã-rés-cu) adg bãcãtãreascã (bã-cã-tã-reás-cã), bãcãtãreshtsã (bã-cã-tã-résh-tsã), bãcãtãreshti (bã-cã-tã-résh-ti) – oai bitãrnã, alãsatã s-pascã deavãrliga di casã (sh-cari easti tsãnutã mash trã mãcari)
{ro: oaie de consum lăsată să pască în jurul casei}
{fr: vieux moutons qu’on fait paître autour d’un village et qui sont destinés à la consommation des villageois}
{en: old sheep kept around the house for the sole purpose of slaughtering them later}

§ bãcãtar2 (bã-cã-tárŭ) sm bãcãtari (bã-cã-tárĭ) – huryeat tsi tsãni ndauã oi bãcãtãreshti sh-li pashti deavãrliga di hoarã
{ro: ţăran care are câteva oi de consum lăsate să pască în jurul casei}
{fr: villageois qui a quelques vieux moutons qu’il fait paître autour d’un village et qui sont destinés à la consommation des villageois}
{en: countryman who has a few old sheep kept around the house for the sole purpose of slaughtering them later}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mbrustar1

mbrustar1 (mbrus-tárŭ) sf mbrustari/mbrustare (mbrus-tá-ri) –
1: cumata (mari di lemnu) tsi s-aflã di partea di nãinti a sãmarlui; partea (di lemnu) tsi s-aflã di partea di nãinti (ma-analtã shi ncusuratã) di la shaua-a calui; ublãncu, oblãncu, blãncu, cutsachi, pistar, pestãr, opistar;
2: scãndurã pri cari s-talji carnea shi s-fatsi njits cumãts; dacã
{ro: oblânc; scândura de tocat carnea}
{fr: la grande pièce de bois qui forme la partie antérieure du bât; arçon du bât ou de la selle; planche pour hacher la viande}
{en: the piece of wood that makes the anterior part of the pack-saddle; saddle bow, pommel, cantle, board for hashing meat}

§ mbrustar2 (mbrus-tárŭ) adg mbrustarã (mbrus-tá-rã), mbrustari (mbrus-tárĭ), mbrustari/mbrustare (mbrus-tá-ri) – atsel (omlu, pravda) tsi neadzi n fatsã (frunti)
{ro: înaintaş, care merge în frunte}
{fr: celui qui va devant; cheval de flèche}
{en: the one who walks in front}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã