|
|
taminu
RO:ţesătură rară … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:47134>2014-05-14 22:31:13.495013 »
tamin
tamin (ta-mínŭ) sn tamini/tamine (ta-mí-ni) – tsãsãturã arehavã (di bumbac, mitasi, etc.)
{ro: etamină}
{fr: étamine}
{en: coarse muslin}
balã3
balã3 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari s-calcã cãndu omlu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor (cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi); petsumã, mingiusholã, mishusholji, sholi, ghion, ghioni, ghionã
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}
cãlcãnj
cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)
§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}
ex: cãlciunjili-lj yinea pãnã di dzinuclji
§ cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) sf cãlciunj (cãl-cĭúnjĭ) – (unã cu cãlciun)
§ cãlci-nji/cãlcinje sf cãlcinji/cãlcinje – (unã cu cãlciun)
§ caltsã (cál-tsã) sf caltsã (cál-tsã) – lucri ca pãputsã (mestri, scorni, pudimati, curdelji, etc.) tsi li poartã omlu tu partea di nghios a ciciorlui cãndu imnã (tra s-nu calcã pri loc cu ciciorlu gol); pãputsã,
gãmashi/gãmashe
gãmashi/gãmashe (gã-má-shi) sf gãmashi/gãmashe (gã-má-shi) – atsea tsi sh-u bagã omlu tu cicior tra s-poatã s-imnã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã cu gusha multu-analtã (lungã, tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; cizmã, cijmã, podimã, pudimatã, pudumatã, scornã, shtiflã; pãputsã, puputsã, curdelji, etc.
{ro: încălţăminte, cizmă}
{fr: soulier, botte}
{en: shoe, boot}
ghion2
ghion2 (ghĭónŭ) sn ghionuri (ghĭó-nurĭ) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari calcã omlu cãndu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi; ghionã, ghioni, balã, petsumã, mingiusholã, mishusholji, sholi
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}
§ ghionã (ghĭó-nã) sf ghionj (ghĭónjĭ) – (unã cu ghion2)
ex: nu fu ghiona bunã cã s-arupsi troarã
§ ghioni2/ghione (ghĭó-ni) sf ghionj (ghĭónjĭ) – (unã cu ghion2)
imir
imir (í-mirŭ) adg imirã (í-mi-rã), imiri (í-mirĭ), imiri/imire (í-mi-ri) – (om) tsi easti dobru (moali, prãhar, bun, molav, mulashcu, fronim, etc.); tsi nu easti agru; (pravdã) tsi easti nvitsatã s-nu mata hibã agrã ma s-hibã criscutã shi, di-aradã, s-bãneadzã piningã casa-a omlui; imbru
{ro: blând, îmblânzit, domestic}
{fr: doux (homme), apprivoisé, domestique, domestiqué}
{en: gentle, kind, tame, tamed, domesticated}
ex: pricili di pisti loc, njits, mãri, imiri, agri, eara adunati aclo; eara tuts oaminj imiri (dobri); easti imirã (nu easti agrã) pulja-aestã
§ imbru (ím-bru) adg imbrã (ím-brã), imbri (ím-bri), imbri/imbre (ím-bri) – (unã cu imir)
§ imireatsã (i-mi-reá-tsã) sf imirets (i-mi-rétsĭ) – harea tsi-lj fatsi oaminjlji s-hibã imiri; purtari di om imir; harea tsi u au agru-prãvdzãli dupã tsi suntu nvitsati s-ascultã di om shi si sta ningã casa-a omlui; imirami
{ro: blândeţe; docilitate, domesticitate}
{fr: douceur, humeur douce; docilité, apprivoisement}
{en: kindness, mildness; docility, tameness}
ex: nu-avusesh imireatsã pri tini; u ntribã cu imireatsã; mi zburã cu imireatsã
§ imirami/imirame (i-mi-rá-mi) sf imirãnj (i-mi-rắnjĭ) – (unã cu imireatsã)
§ imiredz (i-mi-rédzŭ) (mi) vb I imirai (i-mi-ráĭ), imiram (i-mi-rámŭ), imiratã (i-mi-rá-tã), imirari/imirare (i-mi-rá-ri) – l-fac un om s-hibã (ma) imir; l-fac un om s-aibã unã purtari imirã (dultsi, moali); u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: adoucir; apprivoiser, domestiquer}
{en: make someone kind; tame}
ex: sh-ti imireadzã (sh-ti fatsi s-ai unã purtari ma moali, ma dultsi); nu pots s-ti imiredz, armasish agru
§ imirat (i-mi-rátŭ) adg imiratã (i-mi-rá-tã), imirats (i-mi-rátsĭ), imirati/imirate (i-mi-rá-ti) – tsi s-ari faptã imir; imiripsit, imirisit, imirusit, piculit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: adouci; apprivoisé, domestiqué}
molimã
molimã (mó-li-mã) sf molimi/molime (mó-li-mi) – lãngoari cu yiets vãtãmãtoari tsi fac pãrtsã dit truplu-a omlui si s-umflã, si s-coacã, s-acatsã pronj, s-doarã, etc.; lãngoari tsi s-lja (di la om la om, di la pravdã la pravdã)
{ro: infecţie, boală molipsitoare}
{fr: infection, contagion}
{en: infection, contagious illness}
ex: s-nu intri tu casa-atsea cã easti molimã (lãngoari tsi s-lja); deadi nã molimã greauã anlu aestu
§ mulipsescu (mu-lip-sés-cu) (mi) vb IV mulipsii (mu-lip-síĭ), mulipseam (mu-lip-seámŭ), mulipsitã (mu-lip-sí-tã), mulipsiri/mulipsire (mu-lip-sí-ri) – acats unã molimã (cu yiets tsi-nj umflã pãrtsã dit trup, fac sã scot pronj, etc.); hiu lãndzit di-unã lãngoari tsi s-lja di la om la om sh-u dau aestã lãngoari la cariva; ljau di la un tsi easti lãndzit lãngoarea tsi u-ari (lãngoari tsi s-lja di la om la om)
{ro: molipsi, infecta}
{fr: infecter, contaminer}
{en: infect, contaminate}
ex: mi mulipsii di nãs (acãtsai lãngoarea di la nãs); di la tini s-mulipsirã di mãl-tseadzã (u-acãtsarã mãltseadza) tuts sotslji
§ mulipsit (mu-lip-sítŭ) adg mulipsitã (mu-lip-sí-tã), mulipsits (mu-lip-sítsĭ), mulipsiti/mulipsite (mu-lip-sí-ti) – tsi ari loatã (acãtsatã) di la cari-va unã lãngoari (tsi s-lja di la om la om)
{ro: molipsit, infectat}
{fr: infecté, contaminé}
{en: infected, contaminated}
§ mulipsi-ri/mulipsire (mu-lip-sí-ri) sf mulipsiri (mu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mulipseashti
{ro: acţiunea de a molipsi, de a infecta; molipsire, infectare}
{fr: action d’infecter, de contaminer}
{en: action of infecting, of contaminating}
nalci/nalce
nalci/nalce (nál-ci) sf nãlci (nắlcĭ) – unã cumatã di her (ca grama U) tsi s-bagã sum tãcunjli di la pãputsã tra s-nu s-mãcã agonja; alce
{ro: fer care se pune la tocurile de încălţăminte}
{fr: fer avec lequel on garni le dessous des bottes et des souliers}
{en: small piece of iron added to the heel of the shoes}
ex: unãoarã s-purta multu nalcea di turungiu; mi calcã cu nalcea
§ alce (al-cĭé) sm alceadz (al-cĭádzĭ) – (unã cu nalci)
nvescu1
nvescu1 (nvés-cu) (mi) vb III shi II nviscui (nvis-cúĭ), nvish-team (nvish-teámŭ), nviscutã (nvis-cú-tã), nveashti-ri/nveashtire (nveásh-ti-ri) shi nvishteari/nvishteare (nvish-teá-ri) –
1: nj-bag stranjili pri mini; mi-alãxescu tu alti stranji;
2: acumpãr lucri di cari am ananghi trã mini (casã, ducheani, lucru, etc.); bag paradz tu-unã prãmãtii; vescu, anvescu, ãnvescu;
(expr:
1: nvescu = bag (mi nvescu cu) stranji curati, nali, mushati; mi stulsescu; bãtãljusescu; etc.;
2: nvescu lãili = bag stranji lãi, di jali; intru tu jali;
3: nvescu locuri = acoapir locuri)
{ro: (se) îmbrăca, cumpăra, procura, învesti}
{fr: vêtir, faire des emplettes, acheter, investir}
{en: dress, clothes, procure, invest}
ex: lu nviscui (lj-bãgai stranji, lu-alãxii) ghini; lã vinji la ureaclji hãbarea-a amirãlui sã nveascã lãili; deadi Dumnidzã sh-ari moasha di-iu s-mãcã shi sã nveascã; s-vã nveashtits (s-v-alãxits) tu stranji muljireshti; nu mi nviscui ninga; sã nviscu cu stranji arupti; niorlji nvescu dzenuri
(expr: acoapirã dzenuri); s-nã nvishtem (s-fãtsem pãzari trã, s-acumprãm) prãmãtii; namisa di pãnãyir iu nvishtea (iu-acumpãra) prãmãtii; tsi prãmãtii nviscu? lji nviscu paradzlji? (tu tsi prãmãtii lj-bãgã pãradzlji?); va sã nvishtem (va bãgãm paradz tu) tutunuri; frãmtea albã tra s-lj-u nvescu
(expr: s-lj-u stulsescu); datã la bãtãnji si nveascã
(expr: si bãtãljuseascã); nviscu duganea cu multã pãrmãtii
§ nviscut (nvis-cútŭ) adg nviscutã (nvis-cú-tã), nviscuts (nvis-cútsĭ), nviscuti/nviscute (nvis-cú-ti) – tsi ari bãgatã stranji pri el; tsi s-ari alãxitã; tsi easti alãxit tu stranji mushati; tsi (ari faptã pãzari shi) ari acumpratã prãmãtii; viscut, anviscut, ãnviscut
{ro: (bine) îmbrăcat, cumpărat, procurat, învestit}
{fr: (bien) vêtu, qui a fait des emplettes, acheté}
{en: clothed, (well) dressed, procured, invested}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; totna nviscut
(expr: nviscut ghini) s-ti ved; nviscutã ca (alãxitã tu stranji di) muljari; vidzu tu irnjii nã featã nviscutã tu stranji di-amiradz; lu poartã ghini sh-curat nviscut; soarili easti n prãndzu shi nãs nicã nu easti nviscut; casa lj-easti nviscutã
petsumã
petsumã (pé-tsu-mã) sf petsumi/petsume (pé-tsu-mi) shi pitsoma-ti/pitsomate (pi-tsó-ma-ti) – partea di dininti shi di nghios a pãputsãlor (pri cari s-calcã cãndu omlu imnã); cumatã di cheali (i altu lucru) tsi s-bagã (s-alicheashti, s-coasi i sã ncãrfuseashti) pristi partea din fatsã shi di nghios a pãputsãlor cãndu aestã s-mãcã shi pãputsãli fac guvi; balã, ghion, ghioni, ghionã, mingiusholã, mishusholji, sholi
{ro: talpă la încălţăminte, pingea}
{fr: semelle}
{en: sole (of shoe)}
§ pitsusescu (pi-tsu-sés-cu) vb IV pitsusii (pi-tsu-síĭ), pitsuseam (pi-tsu-seámŭ), pitsusitã (pi-tsu-sí-tã), pitsusiri/pitsusire (pi-tsu-sí-ri) – bag petsumi (sholi) nali la pãputsã
{ro: pingeli}
{fr: ressemeler de souliers}
{en: resole shoes}
§ pitsusit (pi-tsu-sítŭ) adg pitsusitã (pi-tsu-sí-tã), pitsusits (pi-tsu-sítsĭ), pitsusiti/pitsusite (pi-tsu-sí-ti) – (pãputsã) a curi ãlj s-ari bãgatã petsumã nauã
{ro: pingelit}
{fr: (soulier) ressemelé}
{en: (shoe) resoled}
§ pitsusiri/pitsusire (pi-tsu-sí-ri) sf pitsusiri (pi-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã petsumi nali la pãputsã
{ro: acţiunea de a pingeli; pingelire}
{fr: action de ressemeler de souliers}
{en: action of resoling shoes}
ex: tsãruhili vor pitsusiri
piculescu
piculescu (pi-cu-lés-cu) vb IV piculii (pi-cu-líĭ), piculeam (pi-cu-leámŭ), piculitã (pi-cu-lí-tã), piculiri/piculire (pi-cu-lí-ri) – u fac unã pravdã imirã (di agrã tsi eara); imiredz, imiripsescu, imirisescu, imirusescu, fruminescu
{ro: îmblânzi, domestici}
{fr: apprivoiser, domestiquer}
{en: tame}
ex: bãtea cavalu di dipunea pulj, piculea (imiripsea) agrinjli
§ piculit (pi-cu-lítŭ) adg piculitã (pi-cu-lí-tã), piculits (pi-cu-lítsĭ), piculiti/piculite (pi-cu-lí-ti) – (pravdã) tsi easti faptã tra s-hibã imirã; imirat, imiripsit, imirisit, imirusit, fruminit
{ro: îmblânzit, domesticit}
{fr: apprivoisé, domes-tiqué}
{en: tamed}
§ piculiri/piculire (pi-cu-lí-ri) sf piculiri (pi-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva piculeashti; imirari, imiripsiri, imirisiri, imirusiri, fruminiri
{ro: acţiunea de a îmblânzi, de a domestici; îmblânzire, domesticire}
{fr: action d’apprivoiser, de domestiquer}
{en: action of taming}
tsãruhi
RO:încălţăminte grea; opinci
EN:heavy shoes
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015