DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

daire

daire (da-i-ré) sm dairadz (da-i-rádzĭ) shi dairedz (da-i-rédzĭ) – unã soi di hãlati muzicalã faptã dit un tserclju njic di lemnu pi cari easti teasã unã cheali di dãulji (tãmpãnã), cu discuri njits tsi-asunã (chipurici) cãndu s-minã cu mãna tu-agioc tra s-batã ritmul; dairei, dãire, tãmbãrã, tamburã, tãmpãrã;
(expr: bati dairelu = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi la tutã dunjaea)
{ro: dairea}
{fr: tambour des basque}
{en: tambourina}
ex: bati dairelu

§ dairei/dairee (da-i-ré-i) sf dairei (da-i-réĭ) – (unã cu daire)
ex: cãntã cu daireea (bati dairelu)

§ dãire (dã-i-ré) sm dãiradz (dã-i-rádzĭ) shi dãiredz (dã-i-rédzĭ) – (unã cu daire)

§ dairegi (da-i-re-gí) sm dairegeadz (da-i-re-gĭádzĭ) – omlu tsi bati dairelu
{ro: cel care bate daireaua}
{fr: celui qui joue le tambour des basque}
{en: the man who plays the tambourina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãmbãrã

tãmbãrã (tãm-bã-rắ) sm tãmbãradz (tãm-bã-rádzĭ) –
1: unã soi di hãlati muzicalã ca unã ghitarã i mandulinã njicã cu coada lungã sh-cu dauã coardi vãrtoasi di cilichi; tamburã, dumbãrã;
(expr:
1: bati tãmbãrãlu = easti multu ftoh; tradzi multi di neaveari;
2: dipuni-l tãmbãrãlu = alasã-u ma peanarga, ma moali, nu fã sh-ahãti, etc.;
3: s-fatsi tãmbãrã = lj-aurlã pãntica di foami ca un tãmbãrã; lj-easti multã foami; lj-gurleadzã matsãli di foami; lj-intrã luplu tu matsã; etc.)
{ro: tambură}
{fr: sorte de guitare à deux cordes; tambour des basque}
{en: kind of a guitar with two strings; tamboura; tambourina}
ex: bati ghini tãmbãrãlu

§ tamburã (tám-bu-rã) sf tamburi/tambure (tám-bu-ri) – (unã cu tãmbãrã)
ex: bati tambura mushat

§ dumbãrã (dum-bã-rắ) sm dumbãradz (dum-bã-rádzĭ) – (unã cu tãmbãrã)

§ tamburagi (tam-bu-ra-gí) sm tamburageadz (tam-bu-ra-gĭádzĭ) – omlu tsi bati tambura (ghitara cu dauã coardi)
{ro: tamburagiu}
{fr: l’homme qui joue la guitare a deux cordes}
{en: tamboura player; tambourina player}
ex: hilja a tamburagilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trã

trã (trắ; shi forma shcurtã tr-) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã tsi u au dauã lucri, cãndu un easti itia (sibepea) cã s-fatsi un alantu lucru; cã easti ca un; cã easti di; tra s-aibã tsiva; tri, tã, ti, ditrã, di dupã, cã, cu, cãtrã, etc.;
(expr:
1: trã multsã anj = s-bãnedz multsã anj, s-ai unã banã lungã;
2: lo trã nãinti = lo si s-facã ghini, si mprusteadzã)
{ro: pentru, de, către, în loc de, etc.}
{fr: pour, de, à, dans, vers, à la place de, etc.}
{en: for, after, in, towards, in place of, etc.}
ex: cã va s-u-ai trã eta tutã; aoa-i trã banã; trã totna el durnji; yin dushmanjlji trã cãlcari; ardea mãratslji trã (tra s-aibã) nã featã; trã (dupã) putsãnã oarã ishi feata; lumea lu shtea trã (cã easti ca un) tiflupendar; vã spuneam mini cã trã (dupã) putsãn chiro va s-yinã Hristolu; nchisi trã (cãtrã) Bucureshti; trã tini bat aestã tamburã; nu easti trã mini; trã Colonja io nu-nj hiu; trã un gioni picurar; vinji trã tini; adz trã adz; trã tsi (trã tse, cãtse) furã picurarlji?; trã iu ti ndredz; trã (tu dzua di) Stã-Mãrii va hits aoa; adush aminti tr-aushlu (di-aushlu) tsi lu ngruparã; trapsi trã (cãtrã) n hoarã; dã-nj peani trã (tu loc di) tãmbari; s-ts-apunã trã (cã easti di) castori nã mishinã; mor trã tini (mor tu loclu-a tãu; icã, ti voi multu)

§ trãt (trắtŭ) prip – forma ligatã shi shcurtã al: “trã tu”
{ro: pentru}
{fr: pour, vers}
{en: for, towards}
ex: mash trãt (trã tu, tra si s-aspunã tu) lumi nu eara; tradzi trãt (trã tu, cãtrã) lumea-alantã

§ trã tse (trã-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “trãtse” shi “trã-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tsi, cãtse
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: trã tse (cãtse) plãndzi?; di trã tse nu vrei s-yini la noi? (scriat sh-ca: di trãtse cãtivãrãoarã; icã forma neaprucheatã tu-aestu dictsiunar, ditrãtse)

§ tri (trí) prip – (unã cu trã)
ex: tri atsea, tãlje unã cumãtici; tri alumtari; tri (dupã) niscãnti dzãli; s-njardzim tri (dupã) apã; si nsurã tri (cu) Ana; cã mi vreai tini spusesh, apoi tri (cu) altu njirsesh

§ tri tse (tri-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “tritse” shi “tri-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu trã tse)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn