|
|
pitaluryâ
RO:fluture metalic de cămaşă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:43017>2014-05-14 22:31:10.574309 »
metal
metal (mé-talŭ) sn metali/metale (mé-ta-li) – numã tsi s-da la luguriili di cari suntu fapti multi di lucrili tsi s-aspun vãrtoasi cãndu dai di eali (ca herlu, bãcãrea, etc.), cu fatsa tsi lutseashti sh-cari suntu buni la tritsearea-a cãldurãljei shi a elecritsitatiljei prit eali
{ro: metal}
{fr: métal}
{en: metal}
§ mital (mi-tálŭ) sn mitali/mitale (mi-tá-li) – (unã cu metal)
§ mitalic (mi-tá-licŭ) adg mitalicã (mi-tá-li-cã), mitalits (mi-tá-litsĭ), mitalitsi/mitalitse (mi-tá-li-tsi) – tsi easti faptu di metal
{ro: metalic}
{fr: métallique}
{en: metallic}
ex: cãpachi mitalicã (faptã di metal)
§ mitalurghii/mitalurghie (mi-ta-lur-ghí-i) sf mitalurghii (mi-ta-lur-ghíĭ) – shtiintsa tsi n-aspuni (tsi s-lja cu) cunushterli sh-lucra-rea-a mitalilor, a hãrlor shi a cusurilor a lor
{ro: metalurgie}
{fr: métallurgie}
{en: metallurgy}
§ mitaluryii/mitaluryie (mi-ta-lur-yí-i) sf mitaluryii (mi-ta-lur-yíĭ) – (unã cu mitalurghii)
mitalurghii/mitalurghie
mitalurghii/mitalurghie (mi-ta-lur-ghí-i) sf – vedz tu metal
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: metalmitaluryii/mitaluryie
mitaluryii/mitaluryie (mi-ta-lur-yí-i) sf – vedz tu metal
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: metalpitãludã
pitãludã (pi-tã-lú-dã) sf pitãludz (pi-tã-lúdzĭ) – turlii di insectã (bumbãrac) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; pirpirunã, perpunã, flitur, fliturã, flutur, fljutur, fitur
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
§ pitalurgã (pi-ta-lúr-ghã) sf pitalur-yi/pitalurye (pi-ta-lúr-yi) – soi di flitur di metal (malamã, asimi) tsi s-poartã ca stulii pi stranji; asprici, sprici, pãrdzic
{ro: fluture metalic (aur, argint) folosit ca podoabă}
{fr: paillette métallique (d’or, d’argent) employée comme ornement}
{en: metal (gold, silver) spangle used as an ornament}
ex: lj-cusu nã cãmeashi cu pitaluryi; scãntilja tu soari pitaluryili di pi nãsã
§ pãrdzic1 (pãr-dzícŭ) sm pãrdzits (pãr-dzítsĭ) – (unã cu pitalurgã)
ex: cãmeashi cu pãrdzits (sprici); scoasi nishti pãrdzits (sprici) cu guvã
pitalurgã
pitalurgã (pi-ta-lúr-ghã) sf – vedz tu pitãludã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pitãludãpitalurghã
pitalurghã (pi-ta-lúr-ghã) sf pitaluryi/pitalurye (pi-ta-lúr-yi) – unã cu pitalurgã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pitalurgãsprici
sprici (sprícĭŭ) sn sprici/sprice (sprí-ci) – soi di flitur di metal tsi s-poartã ca stulii pi cãmeashi; asprici, pãrdzic, pitalurgã
{ro: fluture (purtat ca ornament)}
{fr: feuille métallique employée comme ornement}
{en: metal spangle used as an ornament}
§ asprici (as-prícĭŭ) sn asprici/asprice (as-prí-ci) – (unã cu sprici)
talar
talar (tá-larŭ) sn talari/talare (tá-la-ri) – vas mari, tu cari s-tsãni di-aradã cash (turshii, apã, etc.), adrat di doadzi di lemnu tsãnuti deadun mproasti cu tsercljuri di tiniche bãgati deavãrliga di eali (ma largu tu capitlu di nghios, ma poati s-hibã sh-ma largu tu mesi); buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã; butin, bãtin, putinã;
(expr: easti (s-fatsi) cãt un talar = easti (s-fatsi) multu gras, mari sh-gros ca un talar)
{ro: putină}
{fr: tonneau a gueule bée, baratte}
{en: cask, barrel, churn}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); si zburã la unã furnã, s-poartã apã cu talarlu; tsãnea fluriili tu-un talar; va mutreascã s-intrã prit pãlãtiri shi va s-cadã tu talar; pusputeashti cu mãna, da di talari
§ talari (tá-la-ri) sm talari (tá-larĭ) – (unã cu talar)
ex: s-badz tu udaea cu yisteari doi talari cu cãtrani mplinj; Aestu li tsãnea fluriili tu-un talari; trag, scot furlu dit talari; s-bãgats nãuntru un talari di cãtrani; dipusi, ma tu loc di pãradz, s-aflã tu talarli cu cãtrani
§ talur (tá-lurŭ) sn taluri/talure (tá-lu-ri) – (unã cu talar)
ex: talurlu di moari putridzã; s-featsi cãt un talur
(expr: si ngrãshe multu)
§ tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn tãlãrici/tãlãrice (tã-lã-rí-ci) – talar njic; tãlãric, butinel, butinjor
{ro: putină mică}
{fr: petit “talar”}
{en: small “talar”}
ex: sade un tãlãrici (talar njic) di cash nj-armasi
§ tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn tãlãritsi/tãlãritse (tã-lã-rí-tsi) – (unã cu tãlãrici)
§ ntalãr (ntá-lãrŭ) vb I ntãlãrai (ntã-lã-ráĭ), ntãlãram (ntã-lã-rámŭ), ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãra-ri/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) – bag lucri di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) tu talarlu cu armirã tra s-li am ti earnã